Jurământul Kosovo ( sârb. Kosovska kletva ), cunoscut sub numele de jurământul domnesc ( sârbă. Knezheva kletva ) sau blestemul Kosovo - în legendele sârbe, un jurământ pe care prințul Lazar Khrebelyanovych l- a rostit înainte de bătălia de pe câmpul Kosovo . Jurământul era adresat acelor sârbi care au ignorat chemarea la război cu turcii [1] . Constantin Filosoful a considerat aceasta o chemare a lui Lazăr către toate statele sârbe, iar acest jurământ a devenit chiar o parte integrantă a epopeei sârbe [2] .
Din 1778 până în 1781 Avram Miletichstrângea 129 de cântece sub numele de Pesmarice : una dintre ele are „Povestea lui Musić Stefan”, care conține una dintre variantele Jurământului Kosovo [3] [4] . O versiune a jurământului a apărut și într-o ediție a cântecelor populare sârbe publicate de Vuk Stefanovic Karadzic în 1845 : era o nouă versiune a textului lui Karadzic din 1813 cu motive naționaliste [5] . Jurământul Kosovo de Karadžić este reprezentat pe un monument din Gazimestan , unde a avut loc bătălia din Kosovo.
| Original de Karadzic | traducere rusă [6] |
|---|---|
|
Ko јe Srbin și srpskoga fel, |
Cine-i sârb și cine-i sârb, |
Potrivit doctorului Rade Rajic , prințul Lazăr, pronunțând acest jurământ, nu și-a propus deloc ca scop obținerea puterii complete asupra Serbiei și suprimarea independenței feudalilor sârbi, ci pur și simplu a chemat întregul popor să se unească în lupta împotriva un dușman comun, avertizând asupra consecințelor care îi așteaptă pe cei care nu vor ajuta sârbii. Lazăr a făcut apel la bătălia din Kosovo, în primul rând pe baza onoarei familiei și personale, iar apoi a iubirii pentru familia și patria sa. Prin cuvintele despre familia sârbească, Lazăr însemna toți sârbii și generațiile lor, iar prin cuvintele despre sânge și genunchi - sârbi care și-au schimbat religia sau și-au pierdut conștiința națională, dar au rămas tocmai sârbi de origine. Rajic crede că jurământul lui Lazăr este adresat urmașilor celor care au venit în Kosovo [7] .