Partidul Liberal Democrat din Moldova

Partidul Liberal Democrat din Moldova ( Mold. Partidul Liberal Democrat din Moldova ) este un partid politic de centru-dreapta din Moldova . Înființată la 8 decembrie 2007.

Ghid

• Vladimir Filat  - Președintele PLDM
• Alexander Buzhoryan  - Vicepreședinte al PLDM
• David Julian  - Vicepreședinte al PLDM
• Alexandru Fetescu  - Secretar General al PLDM

Biroul central permanent al partidului include 11 persoane.

Istorie

Crearea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)

La 8 octombrie 2007, un grup de iniţiativă condus de un fost membru al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Vlad Filat a anunţat iniţierea unui nou proiect politic de orientare liberal-democratică. Potrivit reprezentanților grupului de inițiativă, noua formație se va poziționa în opoziție cu PCRM de guvernământ și aliații săi politici - CDPP și PDM. Grupul de inițiativă a explicat necesitatea creării Partidului Liberal Democrat din Moldova prin neprezentarea în masă a cetățenilor la urne și numărul mare de alegători indeciși, ceea ce indică existența unor pături sociale largi care nu își pot face alegerea în favoarea oricare dintre partidele politice existente în țară. Printre membrii grupului de inițiativă s-au numărat Alexandru Tănase, Mihai Godea, Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Andrei Malasevschi, Valeriu Streleți, Veaceslav Negruta si altii.

Congresul de fondare al Partidului Liberal Democrat din Moldova din 8 decembrie 2007

La congresul de fondare al PLDM au participat 596 de delegați din 38 de organizații de formare teritorială, precum și invitați, printre care s-au numărat reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, mass-media și societatea civilă. La congres au fost aprobate Carta și Programul partidului și au fost alese organele de conducere. Președintele PLDM a fost ales deputatul Vlad Filat, iar prim-vicepreședinții avocatul Alexandru Tănase și directorul Centrului de Contact Mihai Godea. Congresul a aprobat și componența Consiliului Politic Național, care a inclus 169 de membri reprezentând toate organizațiile teritoriale existente ale formației.

Congresul a adoptat o serie de rezoluții privind situația sistemului de învățământ și a tineretului din Republica Moldova; asigurarea libertății presei; dezvoltarea rurală, autonomia locală și funcționarea justiției în Republica Moldova; crearea unei economii competitive și a unui climat de afaceri favorabil; integrarea europeană și cooperarea euro-atlantică. În plus, au fost evidențiate principalele sarcini strategice pe care partidul va trebui să le îndeplinească pentru a rezolva problemele existente și pentru a reforma statul și societatea moldovenească.

După congresul de fondare, PLDM a manifestat o mare activitate politică: a prezentat o serie de inițiative (de exemplu, inițiativa de a crea un Consiliu de Dialog și Cooperare între AMN, PL și PLDM, care a fost chemat să coordoneze deciziile partidele privind forma participării la alegerile parlamentare din 2009, modificările la Constituție pentru modificarea procedurii de alegere a șefului statului și formarea parlamentului) și au organizat proteste legate de probleme importante pentru societate (situația profesorilor și fermierilor, semnarea din Acordul privind libera circulație a cetățenilor în zona de frontieră, libertatea presei etc.).

II Congres al PLDM 27 septembrie 2008

La Bălți a avut loc al II-lea congres al PLDM. La ea au participat 547 de delegați ai organizațiilor teritoriale ale partidului și 195 de invitați - în majoritate membri ai formației, precum și reprezentanți ai societății civile și ai presei. În cadrul congresului au fost aprobate modificări și completări la Statutul PLDM și s-a discutat despre activitățile partidului în perioada dintre congrese. În plus, a fost adoptată o declarație în care delegații au evaluat situația socio-economică și politică din Republica Moldova și au conturat sarcinile PLDM pentru perioada următoare. Delegații congresului au convenit în unanimitate că dinamismul manifestat de PLDM după congresul de fondare indică faptul că partidul are suficient potențial și energie pentru a intra în corpul legislativ în urma rezultatelor alegerilor parlamentare din 2009 și pentru a realiza o schimbare a situației socio-economice și politice. in tara in bine.

Protestele de stradă din aprilie 2009 și „vocea de aur”

După anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform cărora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a câștigat 49,48% din voturi sau 60 de mandate în corpul legislativ, au izbucnit proteste în masă ale tinerilor. la Chișinău, care a escaladat în distrugerea clădirilor Parlamentului și Președinției. Protestatarii au acuzat PCRM că a falsificat rezultatele alegerilor. Inițial, partidele de opoziție - Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova și Alianța Moldova Noastră - și-au exprimat solidaritatea față de protestatari, dar când aceștia au izbucnit în pogromuri pe 7 aprilie 2009, liderii partidelor de opoziție au refuzat să recunoască rolul principal în proteste.

Măsurile luate după protestele de stradă, în special tortura și relele tratamente aduse tinerilor în secțiile de poliție, au forțat PL, PLDM și AMN să adopte o atitudine dură față de PCRM. Astfel, aceste trei formațiuni au declarat că nu doresc să contribuie la menținerea comuniștilor la putere și au refuzat să ofere „votul de aur” (votul 61), de care depindea alegerea președintelui țării. Ca urmare, încercările eșuate de alegere a șefului statului au dus la organizarea de alegeri parlamentare anticipate pe 29 iulie 2009.

Alianța pentru Integrare Europeană

La 8 august 2009, patru dintre cele cinci partide care au depășit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, respectiv PLDM, PL, PDM și AMN, au semnat o declarație privind constituirea Alianței Coaliția de Guvernare RO. pentru integrare europeană (AIE). În Actul Constitutiv au fost fixate 5 obiective prioritare, pe care coaliția de guvernământ și-a propus să le atingă: 1. restabilirea statului de drept; 2. depășirea crizei socio-politice și asigurarea creșterii economice; 3. descentralizarea puterii și asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a Republicii Moldova; 5. Integrarea europeană a Republicii Moldova și promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente și responsabile.

Coaliția de guvernământ, care avea 53 de locuri în parlament, l-a ales pe liderul PL, Mihai Ghimpu, președinte al forului legislativ, iar la 25 septembrie 2009 a aprobat un nou guvern, numindu-l pe liderul PLDM Vlad Filat ca prim-ministru. Alianța pentru Integrare Europeană I și-a încetat activitățile după două încercări nereușite de a alege Președintele Republicii Moldova, urmate de alegeri parlamentare anticipate organizate la 28 noiembrie 2010.

Al Treilea Congres Extraordinar al PLDM 19 decembrie 2009

Delegații congresului au discutat despre situația socio-politică și economică din țară și problemele asociate activității PLDM ca partid de guvernământ. De asemenea, au dat o nouă definiție doctrinei partidului, în urma căreia PLDM a devenit o formațiune conservatoare. Forumul a adoptat Declarația Politică a Congresului, în care delegații au salutat venirea la putere a Partidului Liberal Democrat din Moldova. La congres a luat cuvântul şi Petru Sandulachi, preşedintele Asociaţiei „Parlamentul 90”, care a prezentat o cerere de aderare în PLDM depusă de un grup de deputaţi ai primului parlament al Republicii Moldova (1990-1994). La congres au participat 1800 de delegați din organizațiile teritoriale ale partidului.

Vasilcau, Nagacevschi, Ghelici si Vieru parasesc PLDM

La 9 iunie 2010, în declarația sa de presă, scriitorul Traian Vasilcău a anunțat că părăsește Partidul Liberal Democrat din Moldova, acuzând conducerea partidului de „imoralitate națională”. Potrivit acestuia, nu vrea să slujească „foștilor comuniști care peste noapte au devenit membri ai PLDM”. Pe 11 august 2010, avocatul Vitalie Nagacevschi și-a anunțat retragerea din Partidul Liberal Democrat. El și-a explicat pasul prin faptul că a acceptat să-l apere pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc în instanță și nu dorește ca acest lucru să afecteze negativ imaginea PLDM. Un alt argument la fel de important a fost că onorariul oferit de clientul său, dar și cauza în sine îi servesc drept motivație. Pe 5 octombrie 2010, în cadrul unei conferințe de presă, Fedor Gelich a anunțat că părăsește PLDM, fiind dezamăgit de politica dusă de partid. În noiembrie, membrul PLDM Călin Vieru a anunțat că părăsește partidul, întrucât acesta „constă din alte elemente care nu apar în tabelul periodic”, însă esența lui este alta și, probabil din aceste motive, nu se mai vede în grade de formare.

Alianța pentru Integrare Europeană II

După mai multe runde de negocieri privind formarea unei coaliții postelectorale, la 30 decembrie 2010, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal au semnat Acordul privind constituirea Alianței pentru Integrare Europeană II. RO. Liderii AIE și-au cerut scuze cetățenilor pentru că i-au ținut în suspans o lună întreagă cât au durat negocierile și au promis că cele trei formațiuni vor da dovadă de cultură politică și abilități organizatorice pentru a asigura guvernarea pe termen lung a țării. În noul Acord au fost fixate 7 priorități de management AIE: integrarea europeană; Reintegrarea tarii; O politică externă eficientă și echilibrată; supremația legii; Creștere economică pe termen lung; Lupta împotriva sărăciei; Servicii publice de calitate; descentralizarea puterii. În plus, pe baza acestui document, a fost creat Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană, format din 9 membri - câte 3 din fiecare partid. Deciziile în cadrul consiliului nou creat trebuiau luate prin consens.

Coaliția de guvernământ, care avea 59 de locuri în parlament, l-a ales președinte al legislativului pe Marian Lupu, liderul PDM, iar la 14 ianuarie 2011 a aprobat un nou guvern condus de liderul PLDM Vlad Filat.

PLDM a primit statut de observator în PPE

La 10 februarie 2011, Consiliul Politic al Partidului Popular European a aprobat, în unanimitate, la Bruxelles, candidatura Partidului Liberal Democrat din Moldova ca membru observator al PPE. „PLDM este un partener de încredere, PLDM îndeplinește toate criteriile necesare pentru a fi acceptat în cea mai influentă familie politică europeană”, a subliniat președintele PPE Wilfried Martens. PLDM a solicitat aderarea la PPE la sfârșitul anului 2009 (Partidul Popular European a fost înființat în 1976 și reprezintă familia politică a 74 de partide de centru-dreapta din 39 de țări).

Fuziune între PLDM și AMN

La 22 martie 2011, în cadrul unei conferințe de presă, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, și liderul Alianței Moldova Noastră, Serafim Urechean, au semnat un acord privind fuziunea celor două formațiuni politice. Potrivit documentului, AMN merge spre o fuziune prin absorbție, iar partidul unit își va păstra statutul de persoană juridică, denumire, abreviere, simbol permanent și simbol electoral al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Potrivit președintelui PLDM, Vlad Filat, fuziunea celor două partide politice ajută la unirea forțelor democratice în perioada premergătoare alegerilor locale generale programate pentru iunie 2011, garantând un rezultat pozitiv în cursa electorală.

IV Congres al PLDM 10 aprilie 2011

Convenția sa concentrat pe alegerile locale pre-generale programate pentru iunie 2011. În acest sens, liderul partidului, Vlad Filat, a informat că secretarul general al guvernului, Victor Bodiu, a fost desemnat candidat PLDM la funcția de primar general al municipiului. Chişinău. La rândul său, ministrul Justiţiei Alexandru Tănase a anunţat că demisionează din funcţia de prim-vicepreşedinte al PLDM şi renunţă la calitatea de membru de partid în legătură cu numirea sa în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Iurie Leancă a fost ales în unanimitate ca noul prim-vicepreședinte al PLDM. Delegații congresului au aprobat modificările la Programul și Statutul PLDM, Acordul de unificare prin preluarea partidului Alianța „Moldova Noastră” și au votat, de asemenea, noua componență a Consiliului Politic Național. La forum au participat peste 2.400 de delegați din toată țara.

Mihai Godea părăsește PLDM și candidează în calitate de autoproclamat la alegerile locale din 2011

Pe 4 mai 2011, la o ședință a activiștilor PLDM, prim-vicepreședintele formației, Mihai Godea, a anunțat că părăsește partidul, pentru că actualul PLDM diferă de cel creat în 2007, și nu este. mulțumit de abaterea partidului de la valorile și principiile pe baza cărora a fost creat. Referitor la alegerile locale generale care vor avea loc în iunie 2011, Mihai Godea s-a declarat sceptic cu privire la candidatura PLDM la funcţia de primar general. Potrivit acestuia, „aceasta nu este cea mai bună alegere”. „Au fost destui oameni remarcabili în partid care puteau fi nominalizați. Decizia a fost însă luată de liderul partidului, Vladimir Filat”, a spus Mihai Godea, vorbind despre candidatura lui Victor Bodiu. Atunci Mihai Godea a anunțat că va candida la funcția de primar al Capitalei în calitate de candidat independent.

V Congres al PLDM 11 decembrie 2011

La congres au participat 2.000 de delegați și invitați din organizațiile teritoriale ale partidului, precum și europarlamentari, diplomați, reprezentanți ai societății civile și mass-media. În cadrul forumului, Vlad Filat a fost reales președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru un mandat de patru ani, printr-o hotărâre unanimă a participanților la Congres, care se bucurau de drept de vot. Referitor la planurile de viitor ale PLDM, Vlad Filat a declarat că partidul va continua să susțină guvernarea democratică și menținerea Alianței pentru Integrare Europeană. La finalul forumului, delegații au aprobat modificări ale Programului și Statutului partidului, au votat noua componență a Consiliului Politic Național și au adoptat Declarația Politică a Congresului V PLDM.

Garanții împotriva participării la alte alianțe de guvernământ decât AIE

La 16 decembrie 2011, liderii celor trei partide aparținând Alianței pentru Integrare Europeană, respectiv PLDM, PDM și PL, au semnat Anexa la Acordul privind înființarea Alianței pentru Integrare Europeană RO. Potrivit documentului, semnatarii nu vor permite nicio altă alianță de guvernământ cu excepția AIE, se angajează să ofere sprijin politic deplin guvernului, parlamentului și președinției AIE și vor depolitiza agențiile de aplicare a legii. În plus, durata mandatului Președintelui Republicii Moldova, ales de Parlamentul celei de-a 19-a convocari, nu va depăși durata mandatului Parlamentului, iar acesta își va renunța voluntar din atribuțiile prezidențiale.

Referendum privind simplificarea procedurii de alegere a șefului statului

După încercări repetate, fără succes, de a alege un șef de stat, la 15 ianuarie 2012, partidele care au format Alianța pentru Integrare Europeană au semnat o declarație publică privind modalitățile de soluționare a crizei constituționale și de asigurare a stabilității politice în perioada ulterioară. Liderii PLDM, PDM și PL au propus organizarea unui referendum constituțional privind simplificarea procedurii de alegere a președintelui cel târziu în aprilie 2012 și nu mai târziu de o lună de la recunoașterea validității rezultatelor acestuia, pentru a continua alegerile. a șefului statului. Totuși, ulterior, în cadrul unei emisiuni TV din 10 februarie 2012, liderii AIE au anunțat că renunță la intenția de a organiza un referendum constituțional și revin la alegerea președintelui țării în cadrul parlamentului.

Candidat de compromis AIE la funcția de șef al statului

După discuții repetate cu „grupul Dodon” (deputați care au părăsit fracțiunea PCRM - Igor Dodon, Zinaida Greceanii și Veronica Abramciuc) au vizat găsirea unui candidat de compromis la funcția de șef al statului, în cadrul unei conferințe de presă convocate pe 12 martie 2012. , liderii AIE au anunțat că îl susțin pe Nicolae Timofti, președintele Consiliului Suprem al Magistraturii, un candidat imparțial din punct de vedere politic la funcția de șef al statului. Patru zile mai târziu, adică pe 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales Președinte al Republicii Moldova. L-au votat 58 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană, 3 deputați aparținând grupului socialiștilor condus de Igor Dodon și deputatul nealiniat Mihai Godea.

Ședința Consiliului Politic Național 13 octombrie 2012

În cadrul ședinței au fost aduse modificări în componența nominală a Consiliului Politic Național. Deci, pentru acțiuni incompatibile cu normele statutare, Valeriu Cosarciuc și Pantelei Sandulaki și-au pierdut calitatea de membru de partid. În plus, consiliul a discutat și aprobat structura și denumirea celor 20 de departamente de profil ale partidului. La propunerea președintelui PLDM, Vlad Filat, NPS l-a ales pe rectorul Academiei de Economie a Moldovei, Grigore Belostecnik, în funcția de vicepreședinte al formației responsabile cu educația.

Colapsul Alianței pentru Integrare Europeană II

Mușamalizarea tragicului incident care a avut loc în decembrie 2012 în rezervația Pădurea Domneasca și care a implicat un întreg grup de judecători, procurori și funcționari publici, a dus ulterior la demisia unui număr de funcționari, precum și la revizuire. a algoritmului de separare a unui număr de posturi înalte prevăzut în Acordul de constituire a AIE II. La prăbușirea Alianței pentru Integrare Europeană II au contribuit acuzațiile reciproce între părțile aparținând AIE II cu privire la tragicul incident, precum și sechestrele prin raider ale mai multor instituții financiare.

La 13 februarie 2013, liderul PLDM, Vlad Filat, a anunțat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din Acordul constitutiv al Alianței pentru Integrare Europeană II. Potrivit acestuia, unele partide aflate la putere au încercat în mod oficial să pună diverse obstacole și să împiedice procesul de guvernare, pe care îl percep ca fiind activitatea politică a unei singure formațiuni. Vlad Filat a mai subliniat că acordul politic privind înființarea AIE ar trebui revizuit, „pentru că în forma sa actuală a devenit o frână în implementarea procesului de management și duce la oligarhizarea și criminalizarea țării”.

La 15 februarie 2013, Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții în clădirea guvernului și în Inspectoratul Fiscal, în urma cărora șeful Serviciului Fiscal de Stat, Nikolai Vikola, a fost arestat sub suspiciunea de corupție pasivă și abuz în serviciu. . În aceeași zi, în urma unui vot comun, PLDM și PCRM au desființat funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, care era ocupată de Vlad Plahotniuc. Anterior, Plahotniuc și-a anunțat demisia și i-a cerut lui Vlad Filat să demisioneze din funcția de premier.

La 5 martie 2013, fracțiunile parlamentare PDM și PCRM, un grup de socialiști și deputați nealiniați Mihai Godea și Sergiu Sîrbu și-au exprimat un vot de neîncredere față de guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vlad Filat. Rezoluția privind votul de neîncredere a fost înaintată de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova în cadrul ședinței legislative din 28 februarie 2013. Atunci comuniștii s-au referit la faptul că cabinetul de miniștri a devenit epicentrul de scandaluri de corupție, iar mulți membri ai guvernului au fost implicați în scheme criminale și de corupție care dăunează bugetului de stat.

Coaliția pro-europeană pentru guvernare

După demisia guvernului condus de Vlad Filat, Partidul Liberal Democrat din Moldova a inițiat consultări privind crearea unei noi coaliții de guvernământ. Pe 10 aprilie 2013, președintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat candidat la funcția de prim-ministru, dar PDM și PL nu au fost de acord cu candidatura sa. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a opus categoric candidaturii lui Vlad Filat și a preferat ca formația sa să intre în opoziție. Apoi, pe 12 aprilie 2013, un grup de deputați, miniștri, viceminiștri și lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal, condus de deputatul Ion Hadircă, au anunțat crearea Consiliului de reformă a Partidului Liberal. Grupul reformist a spus că va continua discuțiile pentru a depăși criza politică și va alege un prim-ministru.

A urmat o decizie a Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost lipsit de dreptul de a candida pentru funcția de prim-ministru, întrucât „prim-ministrul, demis pentru suspiciunea de fapte de corupție, nu își poate îndeplini mandatul. " După aceea, la 25 aprilie 2013, PLDM și PCRM au votat pentru demisia lui Marian Lupu din funcția de Președinte al Parlamentului. După o perioadă de consultări, la 14 mai 2014, PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, iar o zi mai târziu, candidatura sa a fost aprobată de președintele țării.

La 30 mai 2013, parlamentarii au votat noua componenţă a guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană condusă de premierul Iurie Leancă. Pentru noul cabinet de miniștri au votat fracțiunile PLDM și PDM, șapte deputați din grupul reformatorilor liberali, grupul Mișin, precum și deputații Sergiu Sîrbu și Veronica Abramciuc . Fracțiunea liberală condusă de Mihai Ghimpu (cinci deputați) s-a abținut de la vot, în timp ce grupul socialist și deputatul nealiniat Mihai Godea au votat împotrivă. Aprobarea guvernului condus de Iurie Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului Igor Corman (PDM) în funcția de Președinte al Parlamentului.

Veaceslav Negruta a demisionat din functia de ministru de finante si a parasit PLDM

După ce a demisionat din funcția de șef al Ministerului Finanțelor în august 2013, Veaceslav Negruță și-a prezentat demisia din Partidul Liberal Democrat din Moldova. În septembrie 2013, a insistat să părăsească toate organele de conducere ale partidului, Biroul Politic și Consiliul Național al PLDM. Totodată, fostul ministru s-a referit la incompatibilitate cu viitoarele sale activități profesionale.

VI Congres al PLDM 8 decembrie 2013

Congresul s-a desfășurat sub deviza „Înainte – nu un pas înapoi”, iar în cadrul acestuia s-a pus accentul pe scena care a precedat alegerile parlamentare din 2014. În cadrul forumului, Vlad Filat a fost reales în unanimitate în funcția de președinte al PLDM și au fost aduse modificări statutului partidului. Potrivit liderului liberal-democraților, alegerile parlamentare din 2014 vor fi decisive pentru viitorul european și democratic al Republicii Moldova. Al 6-lea Congres PLDM a adoptat și un Manifest Politic, care stabilește prioritățile partidului pe termen scurt și mediu. Delegații au discutat despre programul de reforme în domeniul educației și agriculturii, acțiunile PLDM care vizează promovarea antreprenoriatului și crearea mai multor locuri de muncă.

La congres au participat 4.500 de membri de partid reprezentând toate organizațiile teritoriale, inclusiv 31 de deputați, 320 de primari, 15 președinți de raion, miniștri și viceminiștri, precum și peste 300 de invitați interni și străini.

Un acord de adunare a forțelor pro-europene la nivel local

La 12 martie 2014, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal Reformist au semnat Acordul privind ralierea forțelor proeuropene la nivel local RO. Aceste trei formațiuni s-au angajat să revizuiască poziția coalițiilor raionale și municipale pentru a asigura o guvernare locală eficientă bazată pe interacțiunea partidelor care fac parte din coaliția de guvernământ pro-europeană. În conformitate cu acordul semnat, PLDM, PDM și PLR s-au angajat să dea dovadă de solidaritate în promovarea obiectivului național de integrare în UE, să prevină orice inițiativă care vizează subminarea acestuia și să implementeze la nivel local obiectivele Guvernării Coaliției Pro-Europene. Program.

Alianța Politică „Pentru o Moldova Europeană”

Acordul de înființare al RO a noii alianțe politice a fost semnat la 23 ianuarie 2015, după un impas politic și două luni de încercări eșuate de a forma o majoritate parlamentară ca urmare a alegerilor parlamentare care au avut loc la 30 noiembrie 2014. Alianța minoritară includea Partidul Liberal Democrat din Moldova (inițial a câștigat 23 de locuri, dar apoi, când Iurie Leancă și Eugen Carpov au părăsit fracțiunea, a rămas cu 21 de locuri) și Partidul Democrat din Moldova (19 locuri).

În ziua semnării acordului privind constituirea unei coaliții minoritare, prin voturile deputaților din PLDM, PDM și PCRM, Andrian Candu, propus de Partidul Democrat, a fost ales Președinte al Parlamentului, iar Liliana Palichovic ( Vicepreşedinţi au fost aleşi PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Apoi, pe 18 februarie 2015, cu voturile a 60 de deputați, PLDM, PDM și PCRM au aprobat guvernul condus de Chiril Gaburici.

Iurie Leancă părăsește PLDM și anunță un nou proiect politic

Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de președintele Nicolae Timofti în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, însă în ședința parlamentară din 12 februarie nu a primit suficiente voturi pentru a forma un nou guvern. Pe 18 februarie, noul candidat propus pentru funcția de șef al Cabinetului de Miniștri, Chiril Gaburici, a primit un vot de încredere de la deputații PLDM, PDM și PCRM. În total, 60 de deputați l-au votat. Iurie Leancă și Eugen Karpov s-au abținut de la vot.

Pe 26 februarie 2015, în cadrul unui briefing, deputatul Iurie Leancă a informat despre retragerea sa din PLDM și inițierea unui nou proiect politic. „Am decis de astăzi să demisionez din funcția de prim-vicepreședinte al PLDM, să părăsesc partidul și fracțiunea sa parlamentară. Am făcut acest pas pentru că PLDM și-a pierdut identitatea și a devenit ostatic al intereselor de grup, precum și al poftelor lui Vladimir Voronin și ale PCRM”, a spus el.

Cunoscuți activiști PLDM părăsesc rând pe rând formația

După ce deputatul Iurie Leancă și-a anunțat decizia de a părăsi fracțiunea și partidul, un alt reprezentant PLDM, Evgeni Karpov , a anunțat pe 27 februarie 2015 că părăsește fracțiunea parlamentară a PLDM. El a explicat decizia prin faptul că acțiunile partidului nu mai corespund promisiunilor făcute în campania electorală.

Apoi, pe tot parcursul anului 2015, Nikolai Zhuravsky și Piotr Shtirbate și-au anunțat retragerea din partid . În 2016, au urmat exemplul vicepreședintele PLDM Petru Bodarev, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc și deputatul Octavian Grama . În aceeași perioadă, mulți primari și consilieri locali din diverse regiuni ale țării au părăsit rândurile formației.

Alianța pentru Integrare Europeană III

La 23 iulie 2015, a fost semnat acordul de înființare al RO noii alianțe de către PLDM, PDM și PL. Formarea alianței a fost precedată de demisia premierului Chiril Gaburici, pe care a anunțat-o pe 12 iulie 2015 după ce au apărut numeroase informații în presă că șeful guvernului a indicat informații inexacte despre educația sa în CV-ul său.

Maia Sandu, nominalizată de PLDM ca candidat la funcția de prim-ministru, a anunțat un pachet de condiții pentru acceptarea funcției (inclusiv numirea unui nou președinte al Băncii Naționale a Moldovei și a unui nou procuror general). Restul Alianței (PDM și PL) au precizat că nu vor susține candidatura ei. Noul candidat liberal-democrat, Valeriu Streleț, a fost confirmat ca prim-ministru printr-un vot parlamentar din 30 iulie 2015. Înainte de numirea unui nou șef de guvern, prim-ministrul interimar a fost ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Natalia German.

Privarea imunității parlamentare a lui Vlad Filat și condamnarea sa

La 15 octombrie 2015, la prima ședință a Parlamentului din sesiunea de toamnă-iarnă, liderul PLDM Vlad Filat a fost decăzut de imunitatea parlamentară (prin voturile a 79 de deputați din PDM, PL, PCRM și PSRM) după procuror generalul a exprimat cererea corespunzătoare în plenul legislativului Cornelius Gurin . El a afirmat că există suspiciuni, precum și mărturia lui Ilan Shor că Vlad Filat este implicat direct în delapidare de la banca Băncii de Economii, acte de corupție și profitări de influență. La scurt timp după privarea de imunitate, Vlad Filat a fost reținut pentru 72 de ore chiar în parlament și dus la Centrul Național Anticorupție.

Pe parcursul celor 8 luni de arestare a acestuia au avut loc multe audieri, care s-au ținut însă cu ușile închise, iar pe 27 iunie 2016, instanța sectorului Buiucani l-a condamnat pe Vlad Filat la 9 ani de închisoare cu executarea pedepsei. și amendă de 60 mii lei cu confiscarea averii și privarea de dreptul de a ocupa orice funcție publică timp de cinci ani.

Demisia guvernului Săgetător

Pe 22 octombrie 2015, un grup de deputați din PCRM și PSRM a înregistrat în Parlament o rezoluție privind exprimarea votului de cenzură față de guvernul condus de premierul Valeriu Streleț. Motivele pentru aceasta au fost „suspiciunile de corupție” și „disocierea premierului de funcția sa la momentul declarațiilor în sprijinul lui Vlad Filat (care se afla în arest preventiv)”. Drept urmare, la 29 octombrie 2015, guvernul Săgetător a fost demis cu voturile a 65 de deputați ai PDM, PCRM și PSRM. 18 deputați PLDM au votat împotrivă, în timp ce fracțiunea PL s-a abținut de la vot.

Opt deputați PLDM au votat pentru guvernul lui Filip

Pe 20 ianuarie 2016, în ciuda protestelor populare din apropierea clădirii legislative, guvernul condus de Pavel Filip a fost aprobat în funcție. Din cauza blocării platformei parlamentare, deputații PSRM nu au reușit să prezinte programul de activități al guvernului și au fost nevoiți să abandoneze runda de întrebări și răspunsuri. Noua componență a guvernului a fost aprobată cu voturile a 57 de deputați: 20 din fracțiunea PDM, 13 din fracțiunea PL, 14 foști deputați comuniști, 2 foști deputați ai PLDM și 8 deputați din PLDM, care au fost apoi exmatriculați. din fracțiune: Ion Balan , Valery Ghilețchi, Alyona Gotsa , Stefan Creanga, Gheorghe Mocanu, Nae-Simion Plesca , Mihaela Spatar si Vladimir Hotineanu.

VII Congres al PLDM 18 iunie 2016

Congresul a ales o nouă componență a Consiliului Politic Național și a aprobat modificări ale Cartei și Programului Partidului. Viorel Cibotaru, fostul șef al Ministerului Apărării, a fost ales președinte al PLDM cu majoritate de voturi. Liderul nou ales a spus că încrederea acordată este o mare onoare pentru el, el a subliniat de asemenea că sarcina principală a partidului este consolidarea și reformarea acestuia. „Criza din PLDM s-a încheiat. Cred că de acum încolo partidul va fi mai activ și hotărât, va putea să dezvolte o politică publică și să o implementeze. Vom continua să reformăm și să întărim partidul și să fim activi din punct de vedere politic. Prioritățile cetățeanului rămân sarcina principală a PLDM”, a spus Viorel Cibotaru .

Rezultatele alegerilor

La alegerile parlamentare din 2009, Partidul Liberal Democrat, împreună cu alte forțe de opoziție, nu a recunoscut victoria Partidului Comunist de guvernământ , ceea ce a dus la revolte .

La alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, Partidul Liberal Democrat din Moldova a primit 16,57% din voturi și 18 (din 101) locuri în parlamentul țării și, împreună cu Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova și Alianța noastră Moldova, a format Alianța de guvernământ „Pentru integrare europeană” .

La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Partidul Liberal Democrat din Moldova a primit 29,42% din voturi și 32 (din 101) locuri în parlamentul țării.

Partidul Liberal Democrat din Moldova a participat la alegerile locale generale din 5 iunie 2011 , cu următoarele rezultate:

• Consiliile municipale și raionale - 22,62% din voturi și 300 de mandate.
• Consilii orășenești și sătești - 25,33% din voturi și 3.040 de mandate.
• Primari au fost aleși 286 de candidați de partid (31,85%).

La alegerile parlamentare din 2014, Partidul Liberal Democrat din Moldova a primit 20,16% din voturi și 23 (din 101) locuri în parlamentul țării.

Partidul Liberal Democrat din Moldova a participat la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 , cu următoarele rezultate:

• Consiliile municipale și raionale - 18,28% din voturi și 259 de mandate.
• Consilii orășenești și sătești - 22,23% din voturi și 2.746 de mandate.
• Primari au fost aleși 285 de candidați de partid (31,81%).

Numărul deputaților PLDM (din 2009)

Voturi exprimate pentru PLDM (din 2009)

Note

Link -uri

• Site-ul oficial

Dicționare și enciclopedii	Britannica (online)