Scitia Mică
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 26 iunie 2019; verificările necesită
11 modificări .
Scythia Minor ( greaca veche Μικρὰ Σκυθία ) - încă de pe vremea lui Strabon a fost numită (prin analogie cu Asia Mică ) teritoriul coastei Mării Negre la sud de Istra ( Dunărea ), în timpurile ulterioare cunoscut sub numele de Dobrogea .
Prima descriere a Scythiei Minor poate fi găsită în Herodot ; Locuitorii inițiali sunt geții . Principalele orașe sunt Istria (cel mai vechi dintre toate), Odessos ( Varna modernă ), Tomis ( Constanța modernă ), Durostor ( Silistra modernă ).
Dintre conducătorii sciți ai Dunării de Jos, Atey este cel mai faimos . Celebrul poet Ovidiu a fost exilat în Scythia Minor din Roma ; acolo și-a compus „ Scrisorile pontice ” – o sursă importantă despre viața locuitorilor acestei zone.
Înainte de reformele lui Dioclețian, a făcut parte din provincia Moesia Inferior , apoi a fost separată într-o provincie separată a Scythia .
Conducători
- Kanit (Κανιται)
- Harasp (Χαράσπης)
- Akrosak (Ἀκροσάκης)
- Tanusak (Τανουσάκης)
- Sariac (Σαριάκος)
- Ailis (Αιλίς)
Vezi și
Literatură
- Blavatskaya T.V. Grecii și sciții din regiunea de vest a Mării Negre // Buletin de istorie antică . - 1948. - Nr. 1 (23) . - S. 206-213 .
- Manov M. regii sciti din Dobrogea // Scripta Antiqua. Întrebări de istorie antică, filologie, artă și cultură materială: almanah. - M . : Colecția, 2015. - T. 4 . - S. 424-436 . - ISBN 978-5-9606-0135-1 . — ISSN 2221-9560 .
- Tarasyuk L. I. Numele regilor Scythiei Minor pe monede din Dobrogea // Scurte comunicări ale IIMK . - M. , 1956. - Numărul. 63 . - S. 22-30 .
- Dicţionar de istorie veche a României (1976) Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, pp. 536-537