Hamida Mammadguluzade | |
---|---|
azeri Həmidə Məmmədquluzadə | |
Numele la naștere | Hamida Javanshir |
Data nașterii | 19 ianuarie 1873 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 6 februarie 1955 (82 de ani) |
Un loc al morții |
|
Țară | |
Ocupaţie | caritate; publicist , traducător |
Tată | Ahmed bey Javanshir |
Soție |
Ibrahim-bek Davatdarov (până în 1902); Jalil Mammadquluzade (din 1907 până în 1932) |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Hamida khanum Ahmed bey kyzy Mammadquluzade (născută Javanshir ; Azerbaidjan Həmidə xanım Əhməd bəy qızı Məmmədquluzadə-Cavanşir ) este unul dintre primii educatori [1] , o figură publică, soția publicistă a scriitorului Muzaaldeil azerbaigian .
Hamida-khanum Javanshir s-a născut în 1873 în satul Kagrizlu, districtul Shusha (acum în regiunea Agjabadi din Azerbaidjan ) în familia lui Ahmed-bek Javanshir . A primit o educație laică [2] acasă în două limbi, vorbea fluent limbile native [2] azeră și rusă [1] . În viitor, ea a început să se angajeze în autoeducație și să citească mult, ceea ce i-a permis să devină una dintre cele mai educate femei azere ale timpului ei [2] .
În anii 80. căsătorit locotenent colonel al armatei țariste Ibrahim-bek Davatdarov . Căsătorit cu Ibrahim-bek, Hamid-khanum a avut doi copii. În 1902, Ibrahim-bek Davatdarov a murit, iar Hamida-khanum cu doi copii s-a întors în satul natal Kyakhrizli, unde a început să administreze moșia tatălui ei, pe care o moștenise [1] .
În 1905, pentru a publica manuscrise ale lucrărilor părintelui Ahmed-bek Javanshir, constând în povești pentru copii și traduceri, Hamida-khanum a venit la Tiflis , unde a prezentat manuscrisele editurii Geyrat. Aici a cunoscut-o pe Jalil Mammadguluzadeh . La 15 iunie 1907, Hamida Khanum Javanshir s-a căsătorit cu Mammadquluzade [1] .
Hamida-khanum Javanshir a deschis un spital, o fabrică de țesut în satul natal Kyakhrizli, iar în 1909, cu ajutorul și participarea soțului ei Jalil Mammadguluzade, o școală pentru 30 de băieți și 10 fete. Hamida Khanum Javanshir a fost unul dintre fondatorii Societății Caritabile pentru Femei Musulmane Caucaziene (1906-1917). În 1912, ea a vorbit la Congresul al XIII-lea al cultivatorilor de bumbac transcaucazian, unde a înaintat propuneri pentru îmbunătățirea acestui sector al economiei [1] . În discursul ei, ea a spus:
Ne este foarte greu să aducem unelte și mașini agricole îmbunătățite din Tiflis. Și repararea unor astfel de arme este în general imposibilă pentru noi. Aș dori foarte mult să deschid depozite în Karabakh care să fie angajate în vânzarea de unelte agricole [3]
. În 1911, Hamida-khanum a făcut multe eforturi pentru a-l vindeca pe poetul bolnav Mirza Alekper Sabir . Poetul însuși a apreciat grijile lui Hamida-khanum într-una dintre poeziile sale. Uzeyir Gadzhibekov în ziarul „Malumat” din 7 august 1911 a scris despre aceasta [1] :
Să scrie în istoria literaturii că în timpul vieții lui Sabir nu a existat un singur om care să aibă cu adevărat grijă de el. Dar a fost o femeie care, de dragul restabilirii sănătății, nu s-a cruțat și nu a cruțat nimic. [patru]
Hamide-khanum a jucat și un rol în publicarea revistei „ Molla Nasreddin ”, care a acoperit problemele libertății femeilor [1] .
În primii ani ai puterii sovietice, Hamida-khanum Javanshir a trăit în satul ei natal Kyakhrizli. Din cauza originii sale nobile, a avut dificultăți: i-au fost luate pământurile, iar ea însăși a fost lipsită de dreptul de vot. Apoi s-a mutat la Baku, unde a locuit până la sfârșitul zilelor. După moartea soțului ei, Hamida-khanum a fost angajată în propaganda creativității lui Mammadguluzade, traducerea și publicarea lucrărilor sale. Ea a scris memorii despre Jalil Mammadquluzade, Sabir și tatăl ei Ahmed-bek Javanshir. Ea a tradus o serie de lucrări ale scriitorilor azeri, inclusiv unele dintre lucrările lui Jalil Mammadquluzade, în rusă. Hamida-khanum Javanshir era cunoscută și ca folclorist, ea colecționa imagini din arta populară orală azeră, povești despre personaje istorice [1] .
Ea a murit în 1955 la Baku. A fost înmormântată pe Aleea de Onoare alături de soțul ei Jalil Mammadguluzade [1] .
În satul Kyakhrizli, regiunea Agjabadi, a fost creată Casa-Muzeu Hamida khanum Javanshir [5] .
Ibrahim Khalil-aga | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Panah Ali Khan (?—1763) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ibrahim Khalil Khan (1732-1806) | Mehrali Bey (1735-1785) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mammadhasan-aga (1755-1806) | Javad-aga (1757-1779) | Mehtikuli Khan | Abulfat Khan Tuti (1766-1839) | Agabeyim-aga Agabadzhi (1782-1831) | Khanlar-aga (c. 1785-1832) | Mammad Qasim-aga (?—înainte de 1843) | Gevkhar-aga (c. 1796-înainte de 1844) | Muhammad Bey (1762-1797) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Jafarquli Khan Nava (1785-1867) | Khanjan-aga (c.1793-până în 1844) | Khurshidbanu Natavan (1832-1897) | Paşa-aga | Jafar Kuli-bek | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mahmud aga | Mehtikuli Khan Vafa (1855-1900) | Hanbike | Azad Khan | Ahmed Bey (1823-1903) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aslan | Bahram Khan Nahicevan | Akbar Khan din Nahicevan (1873-1961) | Behbud Khan (1877-1921) | Hamida (1873-1955) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Khan Shushinsky (1901-1979) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() | ||||
---|---|---|---|---|
|