Model Van Hiele

Modelul van Hiele este o teorie în educația matematică care descrie modul în care elevii învață geometria. Teoria își are originea în 1957 ca teză de doctorat a Dina van Heele-Geldof și Pierre van Heele (soție și soț) la Universitatea din Utrecht , în Țările de Jos. Modelul van Hiele este format din două părți:

  1. descrierea nivelurilor de gândire;
  2. descrierea etapelor de studiu.

Aceste două părți fac posibilă descrierea naturii gândirii care se manifestă de către școlari în procesul de studiere a geometriei. [unu]

Niveluri de gândire conform lui van Heel

Nivelul 1. Vizualizare :

Elevul de la acest nivel folosește observația ca prim instrument de reflecție. Elevul este capabil să identifice și să numească figurile, dar nu poate distinge proprietățile figurilor.

Nivelul 2. Analiză :

Elevul devine capabil să analizeze figurile, și anume să descrie și să explice proprietățile acestora.

Nivelul 3. Abstracție :

Elevul poate descrie și analiza figuri abstract, fără vizualizare.

Nivelul 4. Deducere :

Elevul începe să descrie figura logic și să conecteze figurile și proprietățile lor. Evidențiați caracteristicile figurilor, construiți dovezi.

Nivelul 5. Severitate :

Elevul percepe sistemul ca un întreg, poate raționa la nivel de abstractizare ridicată, poate raționa despre obiecte pe baza axiomelor și teoremelor. Discutați despre filosofia științei.

Proprietățile gândirii după van Heel

1. Ștergeți secvența :

Nivelurile sunt ierarhice. Elevul nu poate sări peste nivelul.

2. Adiacenta

Proprietățile studiate la nivelul anterior devin baza pentru următorul.

3. Diferența :

Fiecare nivel are propriile simboluri lingvistice și rețea de relații. Ceea ce poate fi corect la un nivel poate să nu fie neapărat corect la un alt nivel.

4. Separare :

Dacă profesorul și elevul se află la niveluri diferite de gândire, atunci învățarea nu este doar ineficientă, dar poate duce la concluzii incorecte pentru elev.

5. Realizare :

Cinci etape sunt recomandate pentru predarea elevilor de la un nivel la altul pe fiecare subiect dat.

Note

  1. Dezvoltarea gândirii geometrice a școlarilor Copie de arhivă din 3 februarie 2015 la Wayback Machine A.V. Borovskikh, E. Reihani, N.Kh. Rozov