Gestionarea evenimentelor complexe

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 7 august 2016; verificările necesită 2 modificări .

Procesarea evenimentelor complexe ( CEP ) este procesarea mai  multor evenimente care au loc la toate nivelurile organizației, identificând în același timp cele mai semnificative evenimente din setul de evenimente, analizând impactul acestora și luând acțiuni adecvate în timp real .

Gestionarea complexă a evenimentelor se referă la stările procesului , modificările stării care depășesc un anumit nivel de prag, schimbarea timpului, creșterea valorii sau numărul de evenimente .  Necesită monitorizarea adecvată a evenimentelor, raportarea evenimentelor, înregistrarea evenimentelor și filtrarea evenimentelor. Un eveniment este observat ca o schimbare de stare cu orice condiție fizică, logică sau altă condiție discriminatorie într-un sistem tehnic sau economic, informațiile despre fiecare stare cu un marcaj temporal atașat determină ordinea apariției, iar o etichetă topologică determină locul apariției evenimentului. .

Descriere conceptuală

Printre miile de evenimente primite, un sistem de supraveghere ar putea, de exemplu, să primească următoarele trei din aceeași sursă:

  1. sună clopotele bisericii.
  2. apariția unui bărbat în smoking cu o femeie într-o rochie albă.
  3. orezul este aruncat în aer.

Din aceste evenimente, sistemul de supraveghere poate deduce „evenimentul complex”: nunta. Tehnologia CEP ajută la detectarea evenimentelor complexe prin analizarea și corelarea altor evenimente: [1] clopoței, un bărbat și o femeie în ținută de nuntă și orez aruncat în aer.

CEP se bazează pe o serie de tehnologii [2], inclusiv:

Aplicațiile comerciale ale CEP includ tranzacționarea algoritmică , detectarea spălării banilor , frauda cu cardurile de plată , monitorizarea activității de afaceri și monitorizarea securității . [3]

Concepte înrudite

CEP se aplică în primul rând în managementul proceselor de afaceri (BPM) și în domenii conexe.

În managementul rețelei de calculatoare , managementul sistemelor , managementul ciclului de viață al aplicațiilor și managementul serviciilor , corelarea evenimentelor este de obicei menționată . În arhitectura CEP, facilitățile de corelare a evenimentelor ( corelatorii de evenimente ) analizează o masă de evenimente, le identifică pe cele mai importante și inițiază acțiuni. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele nu produc evenimente noi. În schimb, ele corelează evenimentele de nivel înalt cu cele de nivel scăzut. [patru]

În inteligența artificială , informațiile de inferență sunt de obicei generate de un motor de inferență , cum ar fi un sistem bazat pe reguli . Cu toate acestea, informațiile noi nu sunt de obicei produse sub formă de evenimente complexe (deduse).

Exemplu

Un caz de utilizare mai riguros pentru CEP include un vehicul, mai mulți senzori și diverse evenimente și răspunsuri la acestea. Imaginați-vă că o mașină are mai mulți senzori: unul pentru a măsura presiunea în anvelope, altul pentru a măsura viteza și un al treilea care detectează dacă cineva este pe scaun sau în afara scaunului.

În primul caz, mașina se mișcă și presiunea într-una dintre anvelope este redusă de la 45 psi la 41 psi în 15 minute. Pe măsură ce presiunea în anvelope scade, sunt generate o serie de evenimente pentru a reflecta presiunea în anvelope. În plus, se generează o serie de evenimente care conțin viteza vehiculului. Procesorul de evenimente al vehiculului poate detecta o situație în care o pierdere a presiunii în anvelope pe o perioadă relativ lungă de timp are ca rezultat generarea unui eveniment „lossOfTirePressure”. Acest nou eveniment poate declanșa un proces de reacție care marchează pierderea de presiune în jurnalul de service al vehiculului și, de asemenea, avertizează șoferul prin computerul vehiculului că presiunea în anvelope a scăzut.

În a doua situație, mașina se mișcă și presiunea uneia dintre anvelope este redusă de la 45 psi la 20 psi în 5 secunde. Este detectată o situație diferită - poate pentru că pierderea de presiune a avut loc într-o perioadă scurtă de timp, sau poate pentru că diferența de valori dintre fiecare eveniment a fost mai mare decât o limită predeterminată. O situație diferită face ca un nou eveniment „blowOutTire” să fie generat. Acest nou eveniment declanșează un proces diferit de reacție care alertează imediat șoferul și inițiază procedurile computerului de bord pentru a-l ajuta pe șofer să încetinească mașina până la oprire, fără a pierde controlul asupra mașinii atunci când derapă.

În plus, evenimentele care reprezintă situații detectate pot fi combinate cu alte evenimente pentru a dezvălui situații mai complexe. De exemplu, în ultima situație, mașina se deplasa normal, dar s-a produs o ruptură a anvelopei, ceea ce a făcut ca mașina să iasă de pe carosabil și a lovit un copac, iar șoferul a fost ejectat din mașină. O serie de situații diferite ies repede la iveală. Combinația dintre „blowOutTire”, „zeroSpeed” și „driverLeftSeat” într-o perioadă foarte scurtă de timp duce la detectarea unei noi situații: „occupantThrownAccident”. Chiar dacă nu există măsurători directe care să poată determina definitiv că un șofer a fost ejectat sau că a avut loc un accident, combinația de evenimente face posibilă detectarea unei situații și crearea unui nou eveniment care să reprezinte situația detectată. Aceasta este esența unui eveniment complex (sau compus). Este complex pentru că situația nu poate fi depistată direct; trebuie să concluzionăm că situația a apărut dintr-o combinație de alte evenimente.

Tipuri

Majoritatea implementărilor și conceptelor CEP pot fi clasificate în două categorii:

  1. CEP-uri centrate pe calcul
  2. CEP-uri axate pe descoperire

Implementarea CEP orientată spre calcul se concentrează pe execuția online a algoritmilor ca răspuns la datele despre evenimente care intră în sistem. Un exemplu simplu este să mediați în mod continuu o valoare pe baza datelor primite de la eveniment.

CEP orientat spre detectare se concentrează pe detectarea combinațiilor de evenimente, numite tipare sau situații de evenimente. Un exemplu simplu de definire a unei situații este căutarea unei secvențe specifice de evenimente.

Integrarea CEP cu managementul proceselor de afaceri

Desigur, aplicarea unei noi tehnologii rareori există în mod izolat. Este firesc să se introducă CEP în managementul proceselor de afaceri [5] . Managementul proceselor de afaceri este foarte axat pe procesele de afaceri end-to-end, cu scopul de a optimiza și adapta continuu la mediul operațional.

Cu toate acestea, optimizarea afacerii nu se bazează doar pe procesele sale individuale, finale. Adesea, procesele aparent disparate se pot influența semnificativ reciproc. Luați în considerare acest scenariu: în industria aerospațială, este o bună practică să monitorizați accidentele de vehicule pentru a căuta tendințe (identificarea potențialelor puncte slabe în procesele de fabricație, materiale etc.) Un alt proces separat monitorizează ciclul de viață curent al vehiculelor și, dacă este necesar, dezafectările. ei la sfârşitul vieţii.utilizare benefică. Când se utilizează CEP, este necesar să se conecteze aceste procese separate, iar în cazul în care procesul inițial (monitorizarea ruperii) detectează o defecțiune bazată pe oboseala metalului (eveniment semnificativ), se poate crea o acțiune folosind al doilea proces (ciclul de viață) pentru a rechema vehicule care utilizează metal din același lot, în care primul proces a găsit defecte.

Integrarea CEP și managementul proceselor de afaceri se poate face la două niveluri, atât la nivel de conștientizare a afacerii (utilizatorii trebuie să înțeleagă potențialele beneficii holistice ale proceselor lor individuale), cât și la nivel tehnologic (trebuie să existe o metodă prin care CEP să poată interacționa). cu implementarea managementului proceselor de afaceri).proces).

Rolul CEP-urilor centrate pe calcul este depășit de tehnologia regulilor de afaceri.

Vezi și

Note

  1. D. Luckham, „The Power of Events: An Introduction to Complex Event Processing in Distributed Enterprise Systems”, Addison-Wesley, 2002.
  2. O. Etzion și P. Niblett, „Event Processing in Action”, Manning Publications, 2010.
  3. Detalii despre produse comerciale și cazuri de utilizare . Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 8 martie 2022.
  4. ^ JP Martin- Flatin , G. Jakobson și L. Lewis, „Event Corelation in Integrated Management: Lessons Learned and Outlook”, Journal of Network and Systems Management, Vol. 17, nr. 4 decembrie 2007.
  5. C. Janiesch, M. Matzner și O. Mueller: „A Blueprint for Event-Driven Business Activity Management”, Lecture Notes in Computer Science, 2011, Volumul 6896/2011, 17-28, DOI: 10.1007/978-3- 642-23059-2_4

Literatură