Simfonie de orgă
Simfonie de orgă ( Simfonie de orgă engleză , Symphonie pour orgue franceză , Orgelsinfonie germană - un tip de simfonie muzică destinată a fi interpretată la orgă solo , adică fără participarea unei orchestre simfonice sau a oricărui instrument muzical al acesteia .
Istoria genului
Deși prima simfonie pentru orgă (sub acest nume) a fost scrisă în 1867 de compozitorul german Wilhelm Valentin Volkmar, apariția acestui gen este de obicei asociată cu școala franceză a „romantismului cu orgă”, ai cărei reprezentanți cei mai renumiți sunt Cesar Franck ( César Franck, 1822-1890), Charles-Marie Widor (Charles-Marie Widor, 1844-1937), Louis Victor Jules Vierne (Louis Victor Jules Vierne, 1870-1937), Marcel Dupré (Marcel Dupré, 1886-1971) și Charles Tournemire (Charles Tournemire, 1870-1939) .
Dezvoltarea genului simfonic cu orgă a fost facilitată și de dezvoltarea în Franța a designului orgii simfonice. .
Lista unor simfonii de orgă
Cesar Franck (1822-1890)
- Grande piesa simfonică, op. 17 (1863)
Johann von Herbeck (1831-1877)
- Simfonia nr. 4 în re minor „Orgelsymphonie”, op. 20 post. (1878)
Charles-Marie Widor (1844-1937)
- Simfonia nr. 1 pour orgă în do minor, op. 13
- Simfonia nr. 2 pour orgă în re major, op. 13
- Simfonia nr. 3 pour orgă în mi minor, op. 13
- Simfonia nr. 4 pour orgă în fa minor, op. 13
- Simfonia nr. 5 pour orgă în fa minor, op. 42
- Simfonia nr. 6 pour orgă în sol minor, op. 42
- Simfonia nr. 7 pour orgă în la minor, op. 42
- Simfonia nr. 8 pour orgă în si major, op. 42
- Simfonia nr. 9 pour orgue, op. 70 „Gotic”
- Simfonia nr. 10 pour orgue, op. 73 „Romantism”
Louis Vierne (1870-1937)
- Simfonia nr. 1 pour orgue opus 14 (1899)
- Simfonia nr. 2 pour orgue opus 20 (1903)
- Simfonia nr. 3 pour orgue opus 28 (1911)
- Simfonia nr. 4 pour orgue opus 32 (1914)
- Simfonia nr. 5 pour orgue opus 47 (1924)
- Simfonia nr. 6 pour orgue opus 59 (1930)
Charles Tournemire (1870-1939)
- Pièce simfonică, opus 16 (1899)
- Fantaisie symphonique pour orgue, opus 64 (1934)
- Symphonie-choral d'orgue en 6 parties enchaînées, opus 69 (1935)
- Symphonie sacrée pour orgue en 4 parties enchaînées, opus 71 (1936)
- Deux fresques symphoniques sacrées, opus 75 și 76 (1939)
Marcel Dupré (1886-1971)
- Simfonie-Pasiune, pour orga Op. 23 (1924)
- Simfonia nr. 2 pour orgue en ut diese mineur Op. 26 (1929)
- Simfonia nr. 3 pour orgue Evocation Op. 37 (1941)
Kaikhosru Sorabji (1892-1988)
- Simfonia cu orgă nr. 1 (1924)
- Simfonia cu orgă nr. 2 (1929-1932)
- Simfonia cu orgă nr. 3 (1949-1953)
Aaron Copland (1900-1990)
- Simfonie pentru orgă și orchestră (1924)
Mikael Tariverdiev (1931-1996)
- Simfonia pentru orgă „Cernobîl” (1988)
Enjott Schneider (1950)
- Orgelsinfonie Nr. 1 Pater Noster (2006)
- Orgelsinfonie Nr. 2 Die Marianische (2006)
- Orgelsinfonie Nr. 3 Totentanz (2007)
- Orgelsinfonie Nr. 4 Sinfonia Coloniensis (2008)
- Orgelsinfonie Nr. 5 Angelus (Engelsinfonie, 2008)
- Orgelsinfonie Nr. 6 Te Deum (2008)
- Orgelsinfonie Nr. 7 Von Ewigkeit zu Ewigkeit (2008)
- Orgelsinfonie Nr. 8 În memorie. Variationen zu Anton Bruckners Sinfonie No. 8 (2009)
- Orgelsinfonie Nr. 9 Pathétique (2009)
- Orgelsinfonie Nr. 10 BACH (2010)
- Orgelsinfonie Nr. 11 Advent (2011)
- Orgelsinfonie Nr. 12 Veni Creator (2011)
Vezi și
Literatură
- Antoine Bouchard, Quelques réflexions sur le jeu de l'orgue , Québec, Presses de l'Université Laval, 2003, 130 p. ISBN 2-7637-8018-0
- Gilles Cantagrel, Guide de la musique d'orgue , Paris, Fayard, col. „Les Indispensables de la musique”, 1998, 840 p.
- Gilles Cantagrel et Harry Halbreich, Le Livre d'or de l'orgue français , sl, Calliope-Marval, 1976, 204 p.
- Norbert Dufourcq, La musique d'orgue française , Paris, 1941
- Norbert Dufourcq, L'orgue , Paris. PUF col. — Que sais-je? nr 276, 1964, 127 p.
- Friedrich Jakob, L'orgue , Lausanne, Payot, 1970, 96 p.
- André Pirro, L'art des organistes , în Lavignac, II
- Klaus Beckmann: Repertoriu Orgelmusik: Komponisten, Werke, Editionen; 1150-1998; 41 Lander; eine Auswahl = Un index bio-bibliografic al muzicii pentru orgă. Schott, Mainz 1999, 2., neu bearb. sub erw. Aufl., ISBN 3-7957-0358-1
- Rudolf Faber, Philip Hartmann (Hrsg.): Handbuch Orgelmusik. Komponisten, Werke, Interpretare. Bärenreiter, Kassel 2002, ISBN 3-476-01877-6
- Victor Lukas: Reclams Orgelmusikführer. Reclam, Stuttgart 2002, ISBN 3-15-008880-1
- Daniela Philippi: Neue Orgelmusik. Werke und Kompositionstechniken von der Avantgarde bis zur pluralistischen Moderne. Bärenreiter, Kassel usw. 2002, ISBN 3-7618-1587-5
- Arnfried Edler, în Verbindung mit Siegfried Mauser: Geschichte der Klavier- und Orgelmusik , 3 Bde., Laaber 2007, ISBN 978-3-89007-674-4
- Gotthold Frotscher: Geschichte des Orgelspiels und der Orgelkompositionen , 2 Bände, Merseburger Verlag, Kassel 1966
Link -uri