Profet (joc)

Profetul ( Azerbaidian Peyğəmbər ), sau Peygambar este  o dramă a scriitorului și dramaturgului azer Hussein Javid , scrisă în 1922-1923 . și povestește despre viața profetului islamic Muhammad [1] . Publicat parțial în revista Enlightenment and Culture. Pentru a doua și a treia oară a fost publicat la editura „ Azerneshr» (1922-1923 şi 1926) [1] . Piesa nu a fost pusă în scenă pe scena teatrului [2] .

O trăsătură distinctivă a acestei lucrări a lui Javid este că nu există o listă de actori [1] . De asemenea, se știe că profetul avea multe nume (Muhammad, Ahmed, Mustafa, Rasul, Akram, Mursal, Nabi, ibn Abdullah, Muhammad Amin, Mahmud etc.). În drama The Prophet, Javid se referă la Mahomed drept „Profetul” (Peygambar), „ibn Abdullah” sau „fiul lui Abdullah” [1] .

Plot

Drama constă din patru acte, fiecare dintre ele povestește despre o anumită perioadă din viața profetului Muhammad (Bisat, Dawat, Hijrat și Nusrat) [1] .

Prima acțiune se numește „Bisat”. Cuvântul „Bisat” înseamnă „mesaj”. Acest capitol vorbește despre perioada din viața profetului când invită oamenii la islam [1] .

Al doilea act se numește „Dawat”. Cuvântul „Dawat” înseamnă „chemare”. Aici Muhammad îi cheamă pe oameni să accepte islamul [1] .

Al treilea capitol se numește Hijrat. Cuvântul „Hijrat” înseamnă „relocare”. Această acțiune povestește despre migrația lui Muhammad de la Mecca la Medina. Din acel moment, calendarul islamic își începe calculul ( 16 iulie 622 ) [1] .

Ultima acțiune se numește Nusrat. Cuvântul „Nusrat” înseamnă „victorie”. Povestește despre victoria profetului Mahomed asupra Quraysh [1] (adică Bătălia de la Badr, când în 624 musulmanii sub comanda lui Muhammad i-au învins pe mecani)

Critica

În lucrările sale critice , Khanafi Zeynalli , căutând să explice esența socio-filozofică a operei lui Javid, s-a limitat la a afirma o serie de coincidențe în lucrările lui Javid, Fikret și Hamid , fără a explica esența socială a acestui fenomen. Hanafi Zeynalli, care a studiat în profunzime dramaturgia lui Javid, a scris într-unul dintre articolele sale din 1926 : „Javid a creat lucrări care sunt similare ca formă cu lucrările lui Hamid, în stil care amintește de Fikret, în vederi filozofice - Riza Tevfik . ” Pentru a confirma acest lucru, Hanafi Zeynalli citează un fragment din piesa „Profetul” [3] .

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Ҹavid h. Əsәrlәri 4 ҹilddә. - Baku : Yazychy, 1984. - T. III. - S. 545. - 377 p.  (azerb.)
2. ↑ Teatrul Dramatic Jafarov J. A. Azerbaidjan. Azizbekova, 1873-1941. - B . : Editura Statului Azerbaidjan, 1962. - S. 172. - 425 p.
3. ↑ G. Arasli . Tevfik Fikret și literatura azeră. - Actes du Premier congrès international des études balkaniques et sud-est europeennes: Littérature, ethnographie, folclor: Bulgarian Academy of Sciences , 1971. - Vol. 7 . - S. 302 .