Robert din Chester

Robert din Chester
Data nașterii secolul al XII-lea
Data mortii secolul al XII-lea
Țară

Robert of Chester ( ing.  Robert of Chester ) - orientalist englez, matematician , alchimist din secolul al XII-lea, datele exacte ale vieții și detaliile biografiei sunt necunoscute. Și-a semnat lucrările latine: Robertus Castrensis . Cunoscut ca autorul primelor traduceri din arabă în latină a unui număr de cărți științifice, care au contribuit la renașterea științei europene, și, de asemenea, ca autor al termenului „ sine ”.

Unii istorici tind să-l identifice cu un alt arabist din secolul al XII-lea, Robert de Ketton (primul traducător al Coranului în latină), care a semnat: Robertus Ketenensis și a vizitat și Spania [1] , cu toate acestea, alți istorici indică faptul că Robert de Ketton a trăit în Spania, în timp ce în Spania. Navarra și Robert de Chester se află în Segovia castiliană , așa că cel mai probabil sunt oameni diferiți.

Biografie și activitate științifică

Se știe că în anii 1140, Robert de Chester se afla în Spania, unde a stăpânit activ cultura și știința arabă. La sfârșitul acelui deceniu s-a întors în Anglia.

Pentru traducerea sa de al-Khwarizmi, vezi mai jos. Robert de Chester a publicat și prima carte din Europa creștină dedicată alchimiei : Liber de compositione alchimiae (1144), compilată tot din surse arabe [2] .

Alte traduceri ale lui Robert din Chester includ scrierile lui Jabir ibn Hayyan .

Traducere de al-Khwarizmi

Printre traducerile lui Robert de Chester, tratatul de matematică al lui Al-Khwarizmi „A Brief Book of Completion and Contradiction” ( Kitab al-jabr wa-l-muqabala , secolul al IX-lea), care a dat numele științei algebrei , a fost de cea mai mare importanță (această lucrare conținea și informații despre geometrie și trigonometrie ) . Traducerea datează din 1145 [3] [1] . Potrivit istoricilor, algebra europeană începe cu această traducere. Originalul arab cuprindea două anexe (despre măsurători și despre testamente), pe care nu le-au considerat necesar să le includă în traducerile latine [4] .

Când a tradus opera lui al-Khwarizmi, Robert din Chester a făcut o inexactitate care a fost remediată în știință. Conceptul de sine a fost introdus de matematicienii indieni , care l-au numit „ jiva ” (tradus din sanscrită - coarda arcului). În traducerile arabe, acest concept a fost transmis ca jiba , iar vocalele, ca de obicei în rândul arabilor, nu au fost indicate în niciun fel. Prin urmare, mulți matematicieni arabi au început în cele din urmă să pronunțe acest cuvânt ca jaib (sân, umflătură). Robert de Chester a folosit echivalentul latin al lui jaib ; așa a apărut pentru prima dată în știință termenul „ sinus ” [4] .

Spre sfârșitul secolului al XII-lea, a apărut o altă traducere a operei lui al-Khwarizmi, realizată de Gerard de Cremona , care includea și tabele astronomice. Datorită acestor traducători, lucrările lui al-Khwarizmi au supraviețuit până în zilele noastre (aproape toate originalele arabe s-au pierdut) [5] .

Proceedings

Note

  1. ↑ 12 Robert din Chester. Algebra lui al-Khowarizmi . - Macmillan, 1915. Copie arhivată (link indisponibil) . Consultat la 27 aprilie 2017. Arhivat din original la 30 decembrie 2017. 
  2. ↑ Originea arabă a Liber de composition alchimiae . Preluat la 27 aprilie 2017. Arhivat din original la 17 decembrie 2020.
  3. ↑ Istoria matematicii. Din cele mai vechi timpuri până la începutul New Age // Istoria matematicii / Editat de A.P. Yushkevich , în trei volume. - M . : Nauka, 1970. - T. I. - S. 258.
  4. ↑ 1 2 Yushkevich A.P. Istoria matematicii în Evul Mediu. - M .: Stat. Editura de literatură fizică și matematică, 1961. - S. 156, 191, 331.
  5. ↑ Starr F. The Lost Enlightenment: The Golden Age of Central Asia from the Arab Conquest to the Time of Tamerlane. - Editura Alpina, 2016. - 574 p.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Site-uri tematice
Dicționare și enciclopedii