Un roman despre Fauvel

Romanul despre Fauvel ( fr.  Roman de Fauvel ) este un poem satiric cu inserții muzicale extinse, în franceză veche și latină. Poezia este atribuită notarului curții regale din Paris, Gervaise du Bus (Gervès du Bus). Autorii compozițiilor muzicale sunt în mare parte anonimi. Lucrarea este cunoscută în două ediții: una scurtă este datată 1314, una extinsă este datată 1318.

Scurtă descriere

Romanul despre Fauvel a fost păstrat în două versiuni - scurtă și extinsă. O versiune scurtă (1314), care conține doar un poem de 3280 de rânduri, supraviețuiește în 14 manuscrise. O versiune extinsă (1317 sau 1318), care împreună cu poemul conține diverse inserții - fragmente de proză, miniaturi artistice și compoziții muzicale, a supraviețuit doar în manuscrisul F-Pn fr.146.

Fauvel este un nume propriu pentru un măgar sau un cal, înrudit cu fr.  fauve sălbatic, prădător. Neologismul este format ca un acronim dintr-o combinație de șase păcate:

Muzica în romantismul de la Fauvel

Romanul conține 169 de piese muzicale anonime monofonice și polifonice, dintre care 56 sunt în latină și 113 în franceză, predominant în forme/genuri paraliturgice și seculare, inclusiv le , rondo , virelle , balade , diriji și motete .

De o valoare istorică deosebită sunt piesele polifonice (34 în total); unele dintre acestea au fost identificate de Heinrich Besseler drept motetele lui Philippe de Vitry :

  1. Favellandi vicium / Tenor
  2. Mundus a mundicia / Tenor
  3. Quare fremuerunt / Tenor
  4. Presidentes in thronis / Super catedrală / Ruina
  5. Jure quod in opera / Scariotis geniture / Superne matris gaudia
  6. In mari miserie / [Manere]
  7. Ad solitum vomitum / [Regnat]
  8. Plange, nostra regio / Nulla pestis est gravior / Vergente
  9. Qui secuntur / Detractor est nequissima vulpis / Verbum iniquum et dolosum
  10. In principibus perpera / Ex corruptis arboribus / Neuma de alleluya
  11. Ve, qui gregi deficiunt / Quasi non ministerium / Trahunt in precipicia / Displicebat
  12. Vos pastores adulteri / Orbis orbatus / Fur non venit (Philippe de Vitry)
  13. Que nutritos filios / Desolata mater ecclesia / Filios enutrivi et exaltavi
  14. Fauvel nous a fait present / Ja voi douleur avenir / Fauvel: autant m'est si poise
  15. Rex beatus, Confessor Domini / Secuers ioians / Ave
  16. O Philippe, prelustris Francorum / Servant regem misericordia / Rex regum
  17. O Nacio nephandi / Condicio nature / [M]ane prima sabbati
  18. Alieni boni invidia / Facilius / Imperfecte canite
  19. Veritas arpie / Johanne
  20. Ade costa dormientis / Tenor
  21. J'ai fait nouveletement / La mesnie fauveline / Grant despit ai ie
  22. Inter amenitatis tripudia / Revertenti
  23. Sicut de ligno parvulus / Inflammatus invidia / Tenor
  24. Se me desirs / Bonne est amours' / [A]
  25. Heu, Fortuna subdula / Aman novi probatur exitu / Heu me, tristis est anima mea (Philippe de Vitry)
  26. Quomodo cantabimus / Thalamus puerpere / Tenor
  27. Quoniam secta latronum / Tribum, que non abhorruit / Merito hec partimur (Philip de Vitry)
  28. Maria, virgo virginum / Celi domina / Porchier mieuz estre ameroie
  29. Omnipotens domine / Flagellaverunt Galliam
  30. Adesto, sancta trinitas / Firmissime fidem teneamus / Alleluya. Benedictus (Philippe de Vitry)
  31. Scrutator alme cordium / Tenor
  32. Ihesu, tu dator venite / Zelus familie / Tenor
  33. In nova fert / Garrit Gallus / N[euma] (Philippe de Vitry)
  34. Bon vin doit / Quant ie le voi / Cis chans veult boire

Din punctul de vedere al istoriei muzicii, romantismul lui Fauvel ocupă o poziție limită - parțial repertoriul său polifonic este atribuit perioadei Ars antiqua și parțial Ars nova .

Ediția

Literatură