| Boris Mihailovici Skuratov | |
|---|---|
| Data nașterii | 6 noiembrie 1955 |
| Locul nașterii | |
| Data mortii | 13 iulie 2021 (65 de ani) |
| Un loc al morții | |
Boris Mikhailovici Skuratov ( 6 noiembrie 1955 , Alma-Ata – 13 iulie 2021 , Moscova ) este un poet și traducător rus.
Născut în orașul Alma-Ata la 6 noiembrie 1955 . În 1978 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moscova , a studiat la departamentul Romano-germanic cu o diplomă în Limba și Literatura Engleză . Din 1978 până în 1992 a lucrat la Centrul All-Union pentru traducerea literaturii științifice și tehnice; implicat în dezvoltarea sistemelor de traducere automată, precum și a dicționarelor terminologice. În acest moment, B. M. Skuratov și-a scris toate poeziile și traducerile poetice. Traduceri ale poeziei lui Georg Trakl sunt publicate în cartea colectivă: Georg Trakl . „Poezii. Proză. Scrisori. SPb., „Simpozion”, 1996. Au fost recitate poezii în saloanele literare din Moscova, de exemplu, în salonul lui T. Baum în anii 2000.
Din anii 1990 a început să traducă cărți non-ficțiune : literatură filozofică, sociologică, științe politice. Tradus din limbi: franceză, engleză și germană. În anii 1990 a tradus, împreună cu mai multe romane pentru tineret, trei cărți de Gaston Bachelard: „Apa și vise”, „Visele aerului”, „Pământul și visele voinței”. Aceste traduceri au arătat abilitățile extraordinare ale lui Boris Mihailovici: putea transmite cu exactitate sensul cărții traduse, avea un simț inconfundabil al stilului. Boris Mihailovici l-a cunoscut pe A. T. Ivanov ( Ivanov, Alexander Terentyevich ), editura „Ad Marginem”), cu I. M. Chubarov ( Chubarov, Igor Mikhailovici ) și O. V. Nikiforov (editura „Logos”), cu T A. Dmitriev (Editura Praksis) . De atunci, cele mai complexe și interesante traduceri au fost realizate în colaborare cu aceste edituri și, de asemenea, cu editurile Ves Mir, Logos Altera și altele. Boris Mihailovici se potrivește foarte armonios în mediul elitei intelectuale rusești din anii 1990 și 2000.
Boris Mihailovici a tradus peste 65 de cărți pentru editurile listate. Printre autorii traduși se numără autori europeni cunoscuți precum Gilles Deleuze („Cinema”; „The Fold”, „Prelegeri despre Leibniz ”, „Prelegeri despre Deleuze ”); Jacques Derrida („Fantomele lui Marx ”); Roland Barthes (" Sade . Fourier. Loyola "); Theodor Adorno („Filosofia muzicii noi”; „Introducere în sociologie”), Max Weber („Opere politice”); Michel Foucault („Intelectuali și putere”), Jürgen Habermas („Opere politice”, „Între naturalism și religie”, „Ah, Europa ”). Skuratov a lucrat extrem de repede, iar cărțile erau deseori publicate fără implicarea unui editor: editurile nu aveau destui bani atunci. Specialiști îngusti în muzică, filozofie, sociologie au lăudat foarte mult traducerile, spunând că sensul originalului a fost tradus extrem de exact, iar trăsăturile stilistice ale textului s-au păstrat în mare măsură.
În 2000 s-a căsătorit cu lingvistul E. L. Rudnitskaya, iar în 2001 s-a născut fiica lui Serafim. De la sfârșitul anului 2013, Boris Mihailovici a fost foarte bolnav și a lucrat puțin. Timp de 8 ani, a tradus doar câteva cărți mici, dar atât de serioase precum Prelegerile lui Deleuze despre Leibniz și Prelegerile despre Spinoza . A murit la 13 iulie 2021 , înmormântat la cimitirul Vvedensky (german) din Moscova. Prietenii lui Boris Mihailovici se adună uneori și îi recită poeziile.