| "Cuvânt" | |
|---|---|
| Tip de | regional, politic general |
| Țară | |
| Editor sef |
B. M. Deditsky (1861-1870), V. M. Ploshchansky (1871-1887) |
| Fondat | 1861 |
| Încetarea publicațiilor | 1887 |
| Biroul principal | Lviv |
| Circulaţie | 1500 |
Slovo este un ziar galico-rus publicat la Lviv între 1861 și 1887 .
Publicarea ziarului a fost inițiată de filantropul și personalitatea publică Mihail Kachkovsky . Primul redactor al ziarului a fost Bogdan Deditsky , care încerca deja să înființeze revista „Zorya Galitskaya” (în final, a fost publicat doar un album). Faptul înființării ziarului Slovo a fost foarte important pentru viața socio-politică și culturală a Galiției, deoarece în 1861 nu a fost publicat nici măcar un periodic în regiune, cu excepția a două calendare. Kachkovsky a alocat fonduri pentru organizarea publicației - un depozit de 3.000 de guldeni , un salariu pentru editor și angajați (la început erau doar trei). Mitropolitul Grigori Iakhimovich a ajutat, de asemenea, financiar ziarul la început .
Cuvântul era publicat de două ori pe săptămână, cu un tiraj de 1.500 de exemplare. Ziarul a câștigat imediat popularitate în rândul cititorilor, iar Deditsky a refuzat să sponsorizeze publicația lui Kachkovsky, deoarece toate cheltuielile au fost plătite prin vânzări. Ziarul a fost poziționat drept loial monarhiei austriece, nu a permis nicio declarație radicală care ar putea duce la probleme publicației. Numele conțineau articole de natură programatică, scrisori, corespondență din locuri locale, poezii, povești, articole despre evenimentele din Galicia și nu numai. Din 1873, ziarul a fost publicat de 3 ori pe săptămână.
A fost tipărită în „ tip civil ”, limba în care au fost scrise articolele a fost numită mai târziu „ păgânism ”. Autorii ziarului au încercat să-și păstreze limba națională pură, totuși, apropiindu-se de limba literară rusă, pe care o considerau proprietatea tuturor ramurilor poporului rus - bieloruși, mari ruși și mici ruși. N. G. Chernyshevsky a criticat sever ideea ziarului și în special limba acestuia, scriind în articolul său: „Aceasta este limba vorbită la Moscova și la Nijni Novgorod, și nu la Kiev sau Lvov”. [1] El a fost surprins că rușii din Galiția nu foloseau limba folosită de scriitorii ruși mici, în timp ce rușii înșiși credeau altfel. Un autor anonim din numărul al cincilea scrie:
Frații noștri de arme gândesc dulce, dar acum suntem gândiți în Galiția pentru a crea o limbă literară, - această limbă, pentru numele lui Dumnezeu, a fost din cele mai vechi timpuri; Kotlyarevsky, Osnovianenko, Shevchenko, Markiyan și mulți alții i-au scris — iar scriitorii noștri scriu așa cum scriu acum.
Din 1871 până în 1887, V. M. Ploschansky a fost redactorul ziarului . Câteva probleme în 1878-1880. editat de M. M. Klemertovich.