Soții sunt un bărbat și o femeie care au acceptat legături matrimoniale și și-au înregistrat relația la oficiile stării civile [1] .
Conform tradiției ortodoxe, un cuplu căsătorit poartă verighete pe degetul inelar al mâinii drepte. În cazul decesului unui soț sau al divorțului, inelul este mutat pe degetul inelar al mâinii stângi.
În catolicism, tradiția este oglindită - soții își pun inele pe degetul inelar al mâinii stângi după nuntă.
Potrivit tradiției europene, o fată care a refuzat o ofertă de căsătorie putea accepta cadou un inel de la un bărbat. L-a purtat ca pandantiv și asta însemna că un bărbat îndrăgostit are speranță și, în timp, decizia fetei s-ar putea schimba și ea poate fi de acord să se căsătorească cu el.
Cuplurile care au trecut de ceremonia de nuntă în templu sunt numite soți căsătoriți .
Articolul 51 din Constituția Federației Ruse dă dreptul soților să nu depună mărturie unul împotriva celuilalt.
Dicționarul explicativ al lui Dahl [2] :
Soț (bărbat), soț (femeie) - căsătorit, soț și soție, cuplu căsătorit; in familie, tata si mama, stapan si amanta. Din anumite motive, soțul și soția sunt considerați mai politicoși decât soț și soție. | Soț de boi. Ceapă. cataramă, cuplu, cuplu, jug. Soție, -nitsa, biserică. vechi, acum mai mult. comic. soț, soț. | Soțul intim. Flp. angajat sau asistent. Soții, soții, tot ce este personal ei. Relații maritale, căsătoriei, căsătoriei și starea civilă. Viața de căsătorie, căsătorit, căsătorit, sex opus. singur și singuratic. Rude prin căsătorie, socri. Căsătorit, din soț, cuplu: conjugal; de la soț: soți. - feminin, matrimonial.
Dicționar enciclopedic al lui F. A. Brockhaus și I. A. Efron (În 5 vol.) [3] :
Soții (drept penal). - Relaţiile speciale stabilite prin căsătorie între S. provoacă, în primul rând, necesitatea eliberării unuia dintre S. de pedeapsa pentru adăpostire şi neinformarea celuilalt despre infracţiunea săvârşită; dar această scutire nu se aplică infracțiunilor de stat. Pedeapsa unuia dintre C. pentru neinformarea asupra infracțiunii iminente a celuilalt se reduce la aprecierea instanței. Majoritatea infracțiunilor săvârșite de un S. în raport cu altul sunt urmărite numai la plângerea victimei, iar împăcarea este permisă; numai cele mai grave infracțiuni (de exemplu, omor, închisoare etc.) sunt urmărite penal ca acuzații publice. La examinarea cauzei de către instanța, chemată în calitate de martor S., învinuitul are dreptul de a refuza să depună mărturie, iar în cazul consimțământului de a depune mărturie, este audiat fără jurământ. In fine, fiecaruia dintre S. i se acorda dreptul de a initia o cerere de redeschidere a cauzei in care este condamnat celalalt S. Infracțiunile contra unirii matrimoniale pot fi împărțite în generale și speciale. Primele includ: a) soț sau omucidere, 6) mutilări, răni, bătăi severe sau alte torturi și chinuri de către un S. altuia, c) privarea de libertate, d) incitarea sau constrângerea de către un S. al altuia la comiterea unei infractiune - in toate aceste cazuri pedepsele prevazute de lege se majoreaza in masura sau in grad (in caz de privare de libertate - cu 3 grade); e) gălăgie de către soţii soţiilor lor - se pedepseşte la fel cu gălăgia de către părinţii copiilor; f) aplicarea de către un S. a unor bătăi nu grele altuia și, în general, acțiunile violente ale unui S. asupra altuia se pedepsesc cu simplă violență (hotărârea colțului dosarului din 1870 nr. 1522), și injurioase onoare şi ameninţări între S. conform legislaţiei noastre nepedepsite (contra – Tagantsev). Cazurile de furt, fraudă și deturnare de bunuri între S. încep doar la plângerea victimei, putând fi încheiate prin împăcare. - Infracțiunile speciale împotriva unirii conjugale includ adulterul și tratamentele crude între S., prevăzute de art. cod 1583 despre nak. ed. 1866, dar prin legea 26 apr. 1871 șters din codex