Tagirzade, Adalet Sharif

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 23 iunie 2019; verificările necesită 36 de modificări .
Adalet Sharif Tagirzadeh
azeri Ədalət Şərif oğlu Tahirzadə

Adalet Tagirzade (2019)
Data nașterii 23 mai 1951( 23.05.1951 ) (71 de ani)
Locul nașterii
Țară
Sfera științifică filologie
Loc de munca
Alma Mater
Grad academic Candidat la filologie
Titlu academic Profesor
Premii și premii AZE 100 de ani ai Republicii Democrate Azerbaidjan (1918-2018) Medalia jubiliară BAR.svg

Adalet Sharif ogly Tagirzade ( azerbaigian Ədalət Şərif oğlu Tahirzadə ; 23 mai 1951 , Khirkhatala , regiunea Kutkashen ) este profesor , filolog - lingvist , critic literar - textolog , istoric , publicist , jurnalist , profesor doctor în filologie, doctorat în filologie. Ministrul Educației al Republicii Azerbaidjan (septembrie 1992 - noiembrie 1993) [1] [2] .

Biografie

Adalet Sharif oglu Tagirzade s-a născut pe 23 mai 1951 în satul Khirkhatala (acum regiunea Gabala ). În 1966 a absolvit școala rurală de 8 ani Khirkhatala, apoi școala secundară rurală Zaragan din aceeași zonă.

În 1974 a absolvit cu onoare Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Azerbaidjan .

A predat limba și literatura azeră la liceul rural Topchinsk din regiunea Ismayilli (1974-1977), la școala rurală Kichik-Pirala din regiunea Gabala (septembrie 1977 - decembrie 1978). La sfârșitul anilor 1970 s-a mutat la Baku.

În 1981 și-a finalizat studiile postuniversitare la Institutul de Lingvistică. Nasimi de la Academia de Științe a RSS Azerbaidjanului; a lucrat la același institut ca junior (ianuarie 1981 - octombrie 1984), senior (octombrie 1984 - ianuarie 1986) cercetător .

Din august 1985 până în iunie 1987, a fost redactor-șef al ziarului Elm (Știință) al Academiei de Științe a RSS Azerbaidjanului.

Din 1987, a lucrat la Institutul de Manuscrise al Academiei de Științe din Azerbaidjan RSS : șef al departamentului, apoi conducător (februarie 1988 - ianuarie 1991), cercetător principal (ianuarie 1991 - februarie 1992).

Fiind unul dintre fondatorii ziarului „ Azadliq ” („Libertatea”), a ocupat funcția de redactor-șef adjunct al ziarului [K 1] (24 decembrie 1989 - iulie 1991), corespondent șef (august 1991 - ianuarie 1992).

Din septembrie 1992 până în noiembrie 1993 a lucrat ca ministru adjunct al educației publice, ministru al învățământului superior și secundar și ministru al educației al Republicii Azerbaidjan. În această perioadă, sub supravegherea sa directă, au fost pregătite noi primele programe și manuale (inclusiv 7 programe la discipline publice și 82 de manuale pentru școlile secundare) ale Azerbaidjanului suveran, pe baza ideologiei naționale.

Din noiembrie 1993 până în octombrie 2009 - Lector principal, profesor asociat al Colegiului Diplomatic Superior (la actuala Universitate Eurasiatică din Baku) . Din 22 aprilie 2011 este profesor la aceeași universitate. De ceva timp a lucrat ca prorector pentru afaceri academice la Universitatea Eurasiatică din Baku (13 martie - 16 septembrie 2015).

Din octombrie 2009 până la sfârșitul lunii decembrie 2015 a lucrat la Institutul de Manuscrise. Mohammed Fizuli de la ANAS ca cercetător principal.

A lucrat ca director al editurii „Ay-Ulduz” (1996-1999), redactor adjunct al buletinului „Məşvərət” („Conferinţa”) [K 2] (1997-1999), redactor-şef al revista științifică și pedagogică „Düşüncə” („Gândirea”) (2000).

Este redactorul executiv al „Știri ale Societății Istorice și Genealogice din Azerbaidjan” (din 2012).

După ce s-a întors din Nahicevan la Baku, fost președinte al Azerbaidjanului Abulfaz Elchibey , a fost secretarul său de presă (februarie 1998 - mai 2000).

Activitate științifică

În februarie 1983 și-a susținut teza și a primit diploma de candidat la științe filologice.

Identificat, transcris din grafia arabă în latină și publicat pentru prima dată o serie de lucrări necunoscute până acum ale clasicilor azeri, precum Ismail-bek Kutkashensky , Hashim-bek Vezirov , Salman Mumtaz , Mashedi Azer Buzovnaly, Rashid-bek Efendiyev , Mirabbas Mirbagirzade , Mamedemin Dargazade ... Și-a publicat cele 16 articole în „Uşaq ensiklopediyası” („Enciclopedia copiilor”) (volumul al treilea. Baku: Azərbaycan Ensiklopediyası, 1999) și 35 în cartea „Diplomatiya: ensiklopedik lüplopediyası” („Dicționarul Dicționar” ) (Baku: Diplomatiya, 2005).

Pentru prima dată, a studiat viața multor reprezentanți reprimați în anii 1930 și uitați ai intelectualității azere, membri ai Parlamentului primei Republici Azerbaidjan (1918-1920), studenți trimiși de guvernul aceleiași republici în țări străine. pentru a primi studii superioare, a vorbit despre ei în presa din Azerbaidjan și a unui număr de țări străine cu schițe biografice extinse.

Autor a 38 de cărți și a aproximativ 500 de articole științifice, de popularizare și jurnalistice.

Cărți Lista de cărți
  1. (Coautor cu Naila Tagirzade). Tarixi öyrənənlərə kömək. Bakı: „Səda” nəşriyyatı, 1995; „Ay-Ulduz” nəşriyyatı, 1997; „Kür” nəşriyyatı, 2000, 176 p. (Există și alte ediții).
  2. Xırxatala kəndinin tarixi və uruqlarının soyağacı. Bakı: „Sabah” nəşriyyatı, 1996, 354 p.
  3. Maydan: 4 il 4 ay. (Azərbaycan Xalq hərəkatı haqqında gundəlik-qeydlər). Bakı, „Ay-Ulduz” nəşriyyatı, 1997, I cild, 488 pagini; II cild, 416 p.
  4. Elçi Bəy. Bakı: „Cümhuriyyət” qəzetinin nəşri, 1999, 354 pagini.
  5. Elçibəylə 13 saat üz-üzə. Tərtibçisi, ön sözün və müsahibənin müəllifi Ədalət Tahirzadədir. Bakı: „Tanıtım” qəzetinin nəşri, 1999, 220 p.
  6. İsgəndər Rzazadə - Azərbaycanın ilk energetiki. Bakı: „Kür” nəşriyyatı, 2000, 36 p.
  7. Iskender Rizazade este primul inginer energetic din Azerbaidjan. Baku. Editura „Kur”, 2000, 64 pagini.
  8. Cəfər Kazımov - sovietic uranını tapanlardan biri. Bakı, „Kür” nəşriyyatı, 2001, 28 p.
  9. Președintele Elçibəy. - Bakı: „Yeni Müsavat” qəzetinin nəşri, 2001, 420 pagini.
  10. Elcibey'le 13 Saat. İstanbul: Turan Kültür Vakfı nəşri, Eemmuz 2001, 295 p.
  11. Əbülfəz Elçibəy: „Mən qurtuluşçuyam!”. Tərtibçisi, ön sözün və müsahibənin müəllifi Ədalət Tahirzadədir. Bakı: „Elçibəy kitabxanası” nəşriyyatı, 2002, 40 pagini.
  12. Nadirshah Əfsar. Bakı: „Kür” nəşriyyatı, 2002, 40 p.
  13. Ağaməhəmməd şah Qacar. Bakı: „Kür” nəşriyyatı, 2002, 44 pagini.
  14. Salman Mumtaz. Bakı: „Kür” nəşriyyatı, 2002, 16 p.
  15. „Kitabi-Dədə Qorqud”un faciəsi. Bakı: „Kür” nəşriyyatı, 2002, 32 p.
  16. Qurtuluş və bütövlük yolu. Bakı, „Elçibəy kitabxanası” nəşriyyatı, 2003, 376 p.
  17. Şəkinin tarixi qaynaqlarda. Bakı: „Maestru” nəşriyyatı, 2005, 256 p.
  18. Türkiyəmizdə 10 arme. Bakı: „Ləman Nəşriyyat Poliqrafiya” MMC, 2011, 176 p.
  19. (Coautor cu Gabibullah Manafly). Unutdurulmuş azman - Əliabbas Qədimov. (Ömür yoluna zindandan baxış). Bakı: „Apostroff”, 2012, 204 pagini.
  20. Asurovlar. Soyun sənədli tarixi. Bakı: „İndiqo”, 2014, 288 pagini.
  21. Ashurovs. Istoria documentară a familiei. Baku: „Indigo”, 2015, 288 pagini.
  22. (Coautor cu Oguztogrul Tagirli). Azərbaycan Cümhuriyyəti tələbələri. (Tarixi arayış. Bəlgələr. Yaşamlar). Bakı: „TEAS Press”, 2016, XXII+1222 p.
  23. Tahirzade Adalet, Ahmad Dilgam. Azerbaidjanul Republican (1918-1920). (En kort historisk genomgång). Stockholm-Baku: „Nurlar”, 2018, 112 pagini [Tagirzade Adalet, Ahmad Dilgam. Republica Azerbaidjan (1918-1920). (Scurt eseu istoric). În suedeză].
  24. Tahirzade Adalet, Ahmad Dilgam. Aserbajdsanske Republik (1918-1920). (Den korte historiske beskrivesle). Stockholm-Baku: „Nurlar”, 2018, 88 p. [Tagirzade Adalet, Ahmad Dilgam. Republica Azerbaidjan (1918-1920). (Scurt eseu istoric). în daneză].
  25. (Coautor cu Misir Mardanov). 1920-ci ilədək ali məktəblərdə oxumuş azərbaycanlılar. (Ensiklopedik soraq kitabı). eu copil. Un hərfi. Bakı: „Təhsil”, 2018, 480 pagini.
  26. Azəri, ya zəban-e bastan-e Azərbaycan. (Cəvabiyyə). (Azeri sau limba antică a Azerbaidjanului. (Cartea de răspunsuri). În persană). Tabriz: „Qalan Yurd” nəşriyyatı, 1397 (2018), 87 p.
  27. Tagirzade Adalet, Ahmed Dilgam. Republica Azerbaidjan (1918-1920). (Scurt eseu istoric). Baku: „Qanun”, 2018, 208 pagini.
  28. (Coautor cu Misir Mardanov). 1920-ci ilədək ali məktəblərdə oxumuş azərbaycanlılar. (Ensiklopedik soraq kitabı). II copil. B-Ə hərfləri. Bakı: „Təhsil”, 2019, 552 pagini.
  29. (Coautor cu Agil Samedbayli). Azatlık Elçisi Elçi Bey. İstanbul: „Doğu Kütüphanesi”, 2019, 352 pagini.
  30. (Coautor cu Misir Mardanov). 1920-ci ilədək ali məktəblərdə oxumuş azərbaycanlılar. (Ensiklopedik soraq kitabı). III copil. F-İ hərfləri. Bakı: „Təhsil”, 2019, 480 pagini.
  31. „Azərbaycan Cümhuriyyəti” - ilk milli dövlətimizin gerçək adı! Bakı: „Çapar” Yayınları, 2020, 58 p.
  32. (Coautor cu Dilgam Ahmad). Azərbaycan Cümhuriyyəti. (Qısa tarixi oçerk). Bakı: „Çapar” yayınları, 2020, 196 pagini
  33. İmperator Nadir şah Əfşar. Bakı: „Qanun”, 2020, 40 pagini
  34. Împăratul Ağaməhəmməd şah Qacar. Bakı: „Qanun”, 2020, 40 pagini
  35. Adalet Tahirzade, Dilgam Ahmad. Azerbaidjanul Republican (1918-1920). Översattning av Saadat Karimi. Sivart Forlag. Tryckt hos Printon, Estland, 2020, 167 p. [Tagirzade Adalet, Ahmed Dilgam. Republica Azerbaidjan (1918-1920). Traducere de Saadat Kerimi. Estonia, Printon: „Sivart Förlaq”, 2020. În suedeză].
  36. (Coautor cu Misir Mardanov). 1920-ci ilədək ali məktəblərdə oxumuş azərbaycanlılar. (Ensiklopedik soraq kitabı). IV copil. KL hərfləri. Bakı: „Təhsil”, 2020, 536 pagini
  37. Maydan: 4 il 4 ay. Azərbaycan Xalq hərəkatı (1988-1992) haqqında gundəlik-qeydlər). Təkmilləşdirilmiş 2-ci nəşri. Bakı: „Qanun”, 2021, 1272 pagini
  38. (Coautor cu Misir Mardanov). 1920-ci ilədək ali məktəblərdə oxumuş azərbaycanlılar. (Ensiklopedik soraq kitabı). V copil. M hərfi. Bakı: „Təhsil”, 2021, 616 pagini.

Premii și recunoaștere

Familie

Căsătorit. Are doi fii și o fiică

Comentarii

  1. ↑ Redactorul-șef a fost un jurnalist și persoană publică Najaf Adyl oglu Najafov (1955-1999).
  2. ↑ Editor - Najaf Najafov.

Note

  1. ↑ „Ə. Ş. Tahirzadə haqqında” Copie de arhivă datată 16 august 2021 la Wayback Machine Azərbaycan Respublikası Prezidentinin 12 sentyabr 1992-ci il tarixli, 124 nömrəli Sərəncamı. e-qanun.az
  2. ↑ „Ə. Ş. Tahirzadə haqqında” Copie de arhivă datată 16 august 2021 la Wayback Machine Azərbaycan Respublikası Prezidentinin 30 noyabr 1993-cü il tarixli, 33 nömrəli Sərəncamı. e-qanun.az

Literatură

  1. Ədalət Tahirzadə  (link inaccesibil)  : [ arh. 17 nov 2011 - 21 oct 2012 ] : [ azerb. ]  // Adam.az . — Data accesului: 28.08.2021.
  2. Ədalət Tahirzadə  : [ arh. 16.08.2021 ] : [ azerb. ]  // „Qanun” nəşriyyatı . — Data accesului: 28.08.2021.
  3. Ədalət Tahirzadə  : [ arh. 16.08.2021 ] : [ azerb. ]  // Şəki Ensiklopediyası . — Data accesului: 28.08.2021.
  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice