Tur (afluent al Tisei)

Tur
rom.  Tur , ucraineană  Turcia , Hung.  Tur
Caracteristică
Lungime 94 km
Piscina 1241 km²
curs de apă
Sursă  
 • Înălțime 1050 m
 •  Coordonate 47°51′13″ N SH. 23°36′17″ in. e.
gură Tisza
 • Înălțime 108,9 m
 •  Coordonate 48°05′30″ s. SH. 22°40′34″ E e.
Locație
sistem de apa Tisa  → Dunăre  → Marea Neagră
România Satu Mare
Ucraina Regiunea transcarpatică
Ungaria Sabolcs-Satmar-Bereg
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Tur [1] ( Turu [1] , în cursul superior - Valya-Satului [1] ; rum.  Tur , ucraineană  Turitsya , Hung.  Túr ) este un râu din nord-vestul României , în estul Ungariei și în vestul Ucrainei . Râul are o lungime de 94 [2] [3] km: 68 [4] (după alte surse - 66 [2] ) km în România și 28 [2] km în Ungaria. Suprafața bazinului hidrografic din România este de 1144 km² [4] (după alte surse - 1002 km² [2] , 1210 km² [5]), suprafața totală este estimată la 1210 km² [2] sau 1241 km² [5] . Debitul de apă în Turulung  este de 8,8 m³/s [2] .

Geografie

Începe în pădurile de fagi montane la nord de vârful Strundzha [6] la o altitudine de 1050 [4] m deasupra nivelului mării. În partea superioară, deasupra orașului Negresți-Oaș , este cunoscut sub numele de Valya-Satului [1] . Curge spre vest mai întâi prin pădure, apoi merge spre câmpie și curge prin așezările Negresți-Oaș, Tur, Călinești-Oaș, Koka [1] . La Calineshti-Oasha s-a format un rezervor pe râu, sub acesta valea râului este mlaștină [1] . În continuare traversează Turulung [1] și deviază spre nord-vest [7] . În cursul inferior, curge pe lângă orașul Kölche, apoi este canalizat [8] . Se varsă în Tisa în stânga la o altitudine de 108,9 metri deasupra nivelului mării [8] .

Principalii afluenți sunt Rakta (lv), Shugatag (pr), Talna (lv), Pyryul-Ryu (pr) [1] .

Granița de stat a Ucrainei trece de-a lungul unei mici secțiuni a râului. Din cauza eroziunii litoralului în 2007, Rada Supremă a ratificat în 2012 protocolul noii prevederi a semnului de frontieră Tur, indicând joncțiunea frontierelor de stat ale Ucrainei, României și Ungariei [9] .

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 Fișa hartă L-34-11 Negresți-oaș. Scara: 1 : 100 000. Ediția 1978.
  2. ↑ 1 2 3 4 5 6 Alexandru W. Fauna ihtiologică a bazinului râului Tur  (Rom.)  // Flora şi fauna rezervaţiei naturale "Râul tur" / Sike T., Márk-Nagy J.. - Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 2008. - P. 91-109 . Arhivat din original pe 19 iunie 2022.
  3. ↑ Fazekas D., Sólyom N., Nyeste K., Antal L. Antropogén beavatkozások hatása az Öreg-Túrhal faunájára  (Hung.)  // Pisces Hungarici. - 2016. - Kot. 10 . — O. 51–56 . Arhivat din original pe 7 iunie 2022.
  4. ↑ 1 2 3 Partea 1. Date morfografice asupra reţelei hidrografice de suprafaţă // Atlasul cadastrului apelor din România: [ rum. ] . - Bucureşti : [sn], 1992. - S. 50. - 694 p.
  5. ↑ 1 2 Fazekas L. Bazinul hidrografic Tur. Caracterizarea hidrologică generală  (Rom.)  // Extras din Colecţia Satu Mare, Studii şi Comunicări IX-X 1992-1993. - P. 331-338 . Arhivat din original pe 5 decembrie 2020.
  6. ↑ Foaie de hartă L-34-12 Shigetu-marmație. Scară: 1 : 100 000. Starea zonei în 1971. Ediția 1978
  7. ↑ Fișa hartă L-34-10 Satu-mare. Scara: 1 : 100 000. Ediția 1975.
  8. ↑ 1 2 Foaie de hartă M-34-142 Beregovo. Scara: 1 : 100 000. Ediția 1981.
  9. ↑ Rada Supremă a stabilit joncțiunea granițelor Ungariei, României, Ucrainei (link inaccesibil) . zn.ua. _ Preluat la 7 iunie 2022. Arhivat din original la 17 iulie 2015.