Uherski Brod

Oraș
Uherski Brod
Uhersky Brod
Steag Stema
49°01′30″ s. SH. 17°38′52″ E e.
Țară
margine Regiunea Zlin
Zonă Uherske Hradiste
Director Patrick Kunchar
Istorie și geografie
Prima mențiune 1140 [1] și 1048 [2]
Pătrat
  • 52,063309 km² [3]
Înălțimea centrului 251 m
Populația
Populația
ID-uri digitale
Cod poștal 687 34 , 688 01 și 688 02
ub.cz
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Uherský Brod [5] [6] ( cehă. Uherský Brod ) este un oraș din Moravia , Regiunea Zlín , Republica Cehă . Numele său se traduce ca vad maghiar . A primit drepturi de oraș în 1272, cunoscut din 1140 ca Brod. După persecuția protestanților din timpul Războiului de 30 de ani, practic a fost depopulată. În viitor, până la mijlocul secolului al XX-lea, principala populație din Brod era evrei .

EEBE despre comunitatea evreiască a maghiarului Brod

Comunitatea evreiască, una dintre cele mai vechi și mai însemnate din țară, a apărut, după toate probabilitățile, deja în secolul al XVI-lea. După ce a stârnit ura orășenilor (V.B. era un important punct comercial), consiliul orășenesc s-a îndreptat în 1588 către proprietarul orașului cu o cerere ca în V.B. să nu fie mai mult de 4 evrei. case, pe care le-a promis consiliului. Informații suplimentare despre evrei se găsesc doar cca. 100 de ani mai târziu. La 14 iulie (20 Tammuz), 1683, kurucienii sub comanda lui Petnehazy au atacat orașul și l-au devastat, 113 evrei au murit, iar focul a distrus 65 de evrei. case.

Printre numele care au supraviețuit se numără un asistent al rabinului Nathan din Hanovra , care a scăpat de moarte în timpul persecuției lui Hmelnițki din 1648; mulți evrei au murit din cauza focului din pivnițe, unde s-au ascuns de kuruți. Guvernul a compensat evreii pentru pierderile suferite și a ordonat distrugerea vechii sinagogi, în locul căreia a fost construită una nouă. Ziua 20 de Tammuz este păstrată în memoria comunității: în această zi, cei 37 de uciși în oraș și în comunitatea maghiară Waag-Neustadtl, care era formată din cei fugiți din U.B.

În ultimele decenii ale secolului al XVII-lea, evr. negustorii W. B. au vizitat târgurile din Leipzig. La sfârșitul secolului al XVII-lea, congresele deputaților regionali din Moravia, cu participarea rabinului șef (1700) s-au reunit de două ori (1676 și 1700) în V.B. și au adoptat o serie de decizii importante pentru viața internă a evreilor din Moravia. Evreii, care dețineau atunci 76 de case, au fost separați în 1727 într-o comunitate specială cu un guvern special. Această Judengemeinde autonomă a supraviețuit până în zilele noastre (1909), primind numele „politische Judengemeinde” în 1849.

Pentru nevoi religioase în 1890  s-a format o comunitate religioasă (Kultusgemeinde). În 1834 erau în ea 107 case, în 1900 - 100; în 1798-1848 în U. B. locuia un număr stabilit de 160 de familii. Populația Judengemeinde a scăzut de la 1882 la 1848 la 477 de persoane. în 1900 (în el locuiesc 98 de neevrei). În orașul propriu-zis există, în plus, o populație evreiască de 348 de suflete (1900). - În zonele care fac parte din regiunea judiciară (Gerichtsbezirk) a V.B., mai erau 233 de evrei (1900).

Populație

An populatie
1869 5855 [7]
1880 6492 [7]
1890 6935 [7]
1900 7399 [7]
1910 8014 [7]
1921 8384 [7]
1930 8821 [7]
1950 9856 [7]
An populatie
1961 12 565 [7]
1970 14 406 [7]
1980 17 459 [7] [2]
1991 17 721 [7] [2]
2001 17 592 [7]
2014 16 720 [opt]
2015 16 631
2016 16 591 [9]
An populatie
2017 16 590 [zece]
2018 16 522 [unsprezece]
2019 16 493 [12]
2020 16 441 [13]
2021 16 409 [paisprezece]
2022 16 206 [patru]

Orașe gemene

Nativi de seamă

Vezi și

Literatură

Note

  1. Jakl L. Jak stará jsou česká města? Legenda un fapt.  (cehă) // iDNES.cz - 2011.
  2. 1 2 3 Historicý lexikon obcí České republiky 1869–2005  (cehă) : 1. díl / ed. J. Růžková , J. Škrabal - ČSÚ , 2006. - 759 p. — ISBN 978-80-250-1310-6
  3. Oficiul Ceh de Statistică Malý lexikon obcí České republiky - 2017 - Oficiul Ceh de Statistică , 2017.
  4. 1 2 Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1. 1. 2022  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2022.
  5. Atlas mondial. Europa de Vest / comp. și pregătiți. pentru a tipări PKO „Cartografie”; resp. ed. S. I. Sergeeva. - M.  : GUGK URSS, 1981. - S. 11. - 83 p. - 115.000 de exemplare.
  6. Dicționarul denumirilor geografice ale Cehoslovaciei  / Comp. A. Z. Skripnichenko; GUGK URSS. - M.  : TsNIIGAiK , 1984. - S. 231. - 263 p. — UDC  528.935:003.35(038)(437) .
  7. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Historický lexikon obcí České republiky – 1869–2011  (cehă) – ČSÚ , 2015.
  8. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2014  (cehă) - Praha : 2014.
  9. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2016  (cehă) - Praha : 2016.
  10. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2017  (cehă) - Praha : 2017. - ISBN 978-80-250-2770-7
  11. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2018  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2018. - ISBN 978-80-250-2843-8
  12. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2019  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2019. - ISBN 978-80-250-2914-5
  13. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2020  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2020.
  14. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2021  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2021.

Link -uri