Ceh

ceh
nume de sine čestina, český jazyk
Țări Republica Cehă ;
Slovacia , Austria , Croaţia ;
țările din Europa de Vest ;
Rusia ;
SUA , Canada , Argentina ;
Australia
statutul oficial

 Republica Cehă Uniunea Europeană Regiuni : Austria [1] ; Bosnia și Herțegovina [1] ; Croația [1] ;
 

 
 
 

 Slovacia [1]
Organizare de reglementare Institutul Limbii Cehe
Numărul total de difuzoare 10,62 milioane de oameni [2]
stare În siguranță
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie indo-europeană

ramură slavă grup slav de vest subgrupul ceho-slovac Limbi înrudite : slovacă , poloneză , cashubiană , soraba și polabiană
Scris latină
( alfabet ceh )
Codurile de limbă
GOST 7,75–97 Cehă 790
ISO 639-1 cs
ISO 639-2 ces/cze
ISO 639-3 ces
WALS cze
Etnolog ces
ABS ASCL 3601
IETF cs
Glottolog czec1258
Wikipedia în această limbă

Limba cehă (autonumele: čeština , český jazyk ) este limba cehilor , una dintre limbile slave . Aparține grupului slav de vest ; este cel mai apropiat de limba slovacă , cu care este combinată în subgrupul ceh-slovac [3] [4] [5] . Distribuit în principal în Republica Cehă ; grupuri mici de vorbitori de cehă locuiesc și în Slovacia , Austria , Rusia , Croația , mai multe țări din Europa de Vest , Statele Unite ale Americii , Canada , Argentina , Australia și alte țări. Este limba oficială a Republicii Cehe ( úřední jazyk ) și una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene (din 2004) [6] [7] . Într-o serie de state din Europa Centrală și de Est , în care cehii sunt de obicei stabiliți compact (Austria, Bosnia și Herțegovina , Croația și Slovacia), ceha prevede posibilitatea obținerii statutului de limbă regională [1] .

Numărul total de vorbitori nativi ai limbii cehe din lume depășește 10,62 milioane de persoane, dintre care 10,40 milioane de persoane trăiesc în Republica Cehă (2012) [2] .

Caracteristicile limbii cehe care o deosebesc de alte limbi slave de vest sau o apropie de unele dintre ele includ caracteristici fonetice precum prezența fonemelor vocale lungi și scurte în sistemul vocalismului , modificări istorice a , ā , u , ū în poziția dintre consoanele moi și după moale în e , i , í ; în sistemul consonantismului  - prezența sonorelor formatoare de silabă [ l̥ ] și [r̥], consoană tremurătoare alveolară ř ([r͡š], [r͡ž]), dezvoltată din r' moale , pierderea consoanelor palatalizate ; în morfologie  - prezența alternanțelor (calitative și cantitative) a vocalelor scurte cu vocale lungi și a diftongului ou ([ou̯]) în cadrul unui singur morfem ; a trăsăturilor din domeniul morfologiei , cum ar fi prezența unui număr mare de tipuri de declinare a substantivelor, o varietate de tipuri de conjugare a formelor verbelor la timpul prezent, absența timpurilor trecute simple etc. [7] ]

În limba cehă se disting patru grupuri de dialecte : cehă propriu-zisă , hanackiană , lyash (sileziană) și moravo -slovacă . Baza limbii literare cehe  sunt dialectele cehe centrale . Alături de limba și dialectele literare, așa-numitele interdialecte sunt larg răspândite în rândul vorbitorilor de cehă, dintre care unul este colocvial cehă de zi cu zi (inițial un interdialect ceh propriu-zis ) a devenit o formă substandard a limbii cehe [7] .

În istoria limbii literare cehe există perioade cehă veche (până în 1500), boemă veche (până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea) și boema nouă (din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) [8] .

Scrierea limbii cehe se bazează pe grafia latină ; primele monumente ale scrierii cehe datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea [7] .

Despre nume

Există două variante ale numelui propriu al limbii cehe. Una dintre ele - český jazyk - este numele  oficial al limbii cehe ; celălalt, čeština  , este un nume colocvial comun [9] . Linguinimul „ceh” este derivat din autonumele poporului ceh Češi „cehi” ( Čech „ceh”, Češka „ceh”). Cuvântul „cehă” este format folosind formantul diminutiv *-xъ din Praslav. *čel- , reflectat în cuvintele *čelověkъ și *čelędь , adică forma internă a acestui cuvânt este „un membru al genului” [10] .

Prima mențiune scrisă a numelui limbii cehe în latină  - lingua Sclavonica  - datează de la începutul secolului al XII-lea. Mai târziu, denumirile apar în textele lingua Slavico-Bohemica sau lingua Slavo-Bohemica „limba slavo-boemă (slavo-cehă)” și apoi lingua Bohemica „limba boemă (cehă)” [11] . Denumirea latină lingua Bohemica provine de la denumirea medievală a regiunii istorice a Republicii Cehe - Boemia ( Boemia ), asociată cu populația antică a acestei regiuni - triburile celtice ale Boii . Din latină, acest lingonim a pătruns și în alte limbi, de exemplu, în germană  - böhmische Sprache (în prezent este învechit).

Linguogeografie

Gama și abundența

Principala zonă de distribuție a limbii cehe este Republica Cehă . Conform recensământului din 2011 , din 10,44 milioane de locuitori ai Republicii Cehe, 9,26 milioane au indicat ca limbă maternă ceha , dintre care cehi  - 6.593,23 mii, moravi  - 429,63 mii, slovaci  - 14,73 mii, silezieni  - 10,76 mii Germani  - 4,71 mii (2,08 milioane de persoane nu și-au indicat naționalitatea) [12] . În general, cehă (ca primă sau a doua limbă ) este vorbită de 10,40 milioane de persoane în Republica Cehă (2012). În total, conform directorului Ethnologue al limbilor lumii , aproximativ 10,62 milioane de oameni vorbesc ceha într-o măsură sau alta [2] .

Peste 200.000 de vorbitori nativi ai limbii cehe locuiesc în afara Republicii Cehe. Pe teritoriul statelor învecinate cu Cehia, cel mai mare număr dintre cei care vorbesc cehă locuiesc în Slovacia , care, împreună cu Cehia, a făcut parte multă vreme din Imperiul Austro-Ungar și, ulterior, într-un singur statul cehoslovac . Cei care vorbesc cehă sunt stabiliți în Slovacia, de regulă, dispersați. Conform recensământului din 2011, 35.216 de persoane, sau 0,7% din populația țării, și-au numit ceha drept limba maternă în această țară (în 2001, ceha era nativă la 48.201 de persoane) [13] , ceha este folosită în viața publică de 18.747 de locuitori a Slovaciei (0,3%) [14] , în comunicare la domiciliu  - 17.148 (0,3%) [15] . În același timp, 30.367 de persoane (0,6%) s-au identificat drept cehi în Slovacia [16] . Aproape toți slovacii se caracterizează prin cunoașterea pasivă a limbii cehe [4] .

Un număr relativ mare de vorbitori de cehă locuiește și în Austria vecină - 17.742 de persoane (2001) [17] . În Polonia , proporția rezidenților care vorbesc cehă este mică. Conform datelor din 2011 , 1451 de persoane au numit ceha drept limba maternă și 890 de persoane ca limbă maternă. În același timp, 3.447 de locuitori ai Poloniei s-au identificat ca națiune cehă [18] .

Vorbitorii de cehă locuiesc și în alte țări ale fostului Imperiu Austro-Ungar.

În Croația, cehia este nativă a 6292 de cetățeni ai acestei țări (în total cehi - 9641 persoane) [19] [20] . În Serbia , aproximativ 2.000 de oameni au numit ceha ca limbă maternă [21] ; descendenții coloniștilor din Republica Cehă din secolul al XIX-lea trăiesc în mai multe sate ale comunității Voivodinei Bela Tskva (în care ceha este una dintre cele patru limbi regionale) - majoritatea vorbitorilor de cehă sunt într-un singur sat - în Cheshko Selo [ 22] [23] . Nu există mai mult de 500 de cehi în Republica Bosnia și Herțegovina Sârbă [24] . În România , conform recensământului din 2011 , erau 2174 vorbitori de limba cehă [25] .

Limba cehă este vorbită și în țările fostului Imperiu Rus . În Ucraina , 1.190 din 5.917 de persoane de naționalitate cehă au numit ceha ca limbă maternă (2001) [26] , în Rusia — 13.074 (2010). În plus, vorbitorii de cehă locuiesc în Kazahstan și în alte țări.

Cehă este vorbită de descendenții imigranților din secolul al XIX-lea din țările nord-americane și de migranții moderni ai forței de muncă din țările vest-europene . În Statele Unite , 52.890 de persoane vorbesc cehă (2010) [27] , în Canada  - 23.580 de persoane ( 2011 ) [28] .

Conform rezultatelor recensământului și estimărilor, în diferite state numărul celor care vorbesc limba cehă a fost:

Țările lumii populație
(oameni)		 anul de recensământ
(estimări)/sursă
ceh 10.400.000 [~1] 2011 [2] [12]
STATELE UNITE ALE AMERICII 52 890 2010 [27]
Slovacia 35 216 [~2] 2011 [13] [14] [15]
Canada 23580 [~3] 2011 [28]
Austria 17742 [~4] 2001 [17]
Rusia 13 074 2010
Croaţia 6292 [~3] 2011 [19]
România 2174 [~3] 2011 [25]
Serbia 2000 [~3] 2011 [21]
Polonia 1451 [~4] 2011 [18]
Ucraina 1190 [~3] 2001 [26]

Informații sociolingvistice

Membrii Cercului Lingvistic din Praga (în special B. Havranek și A. Jedlicka ) au descris diferențierea stilistică complexă a limbii cehe. În prezent, se disting următoarele niveluri stilistice [29] :

Din 1911, Institutul Limbii Cehe de la Academia Cehă de Științe reglementează și studiază limba [~ 5] . Sarcina sa este de a efectua cercetări fundamentale și aplicate asupra limbii cehe moderne și a istoriei acesteia [30] . Publică publicații de recomandare (de exemplu, „Regulile ortografiei cehe” ( Pravidla českého pravopisu ), „Dicționarul limbii cehe literare” ( Slovník spisovné češtiny ), „Dicționarul academic de cuvinte străine” ( Akademický slovník cizích ) și advisul publicului probleme de limbaj. Ministerul Educației, Tineretului și Educației Fizice ( Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy ) aprobă utilizarea acestor ajutoare în predarea cehiei, în special atunci când se preda ceha în școli [31] [32] .

Dialecte

Cercetările asupra dialectelor cehe au început în anii 1840 cu lucrarea lui A. V. Shembera [36] .

Limba cehă este împărțită în mai multe dialecte, ai căror vorbitori se înțeleg în general. În prezent, sub influența limbii literare, granițele dintre dialecte sunt șterse.

A. M. Selishchev împarte dialectele limbii cehe în cehă și moravă. Cehii, la rândul lor, sunt împărțiți în nord-est și sud-vest [37] .

Conform clasificării lui B. Gavranek , dialectele cehe sunt împărțite în 6 grupuri de dialecte: boema centrală, boema de est, boema de sud, boema de vest, hanatiană și lyash.

Conform unei alte clasificări, dialectele cehe sunt împărțite în 4 grupuri [38] :

Pământurile de frontieră, locuite anterior de germani sudeți, nu pot fi atribuite unui singur dialect din cauza eterogenității populației.

Omul de știință polonez T. Ler-Splavinsky consideră că următoarele trăsături sunt cele mai vechi ale dialectelor limbii cehe [39] :

Istoria limbii

În istoria limbii cehe se disting în mod tradițional trei perioade [8] :

  1. Perioada cehă veche ( stará čeština ) - de la momentul separării cehiei de alte limbi slave de vest până (condiționat) 1500. Această perioadă este împărțită în două etape: prealfabetizat și scris.
  2. Perioada boemă veche ( starší čeština ) - din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Uneori, în cadrul perioadei Boemiei Centrale, se distinge limba culturală și scrisă a secolului al XVI-lea - „limba cehă umanistă” ( humanistická čeština ) și limba din următorii secole și jumătate - „limba cehă barocă”. „ ( barokní čeština ).
  3. Perioada Noua Boemă ( nová čeština ) - de la începutul renașterii naționale cehe în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (limba literară a etapei inițiale a perioadei Noii Boeme este cunoscută sub numele de obrozenská čeština ) până în prezent - etapa de funcționare a limbii cehe moderne ( současná čeština ).

Prima frază cu drepturi depline în limba cehă care a ajuns până la noi a fost atribuită la începutul secolului al XIII-lea hârtii de la întemeierea capitolului Litoměřice din 1057 [8] .

Limba cehă veche este documentată într-un număr mare de monumente de diferite genuri. În această perioadă au avut loc următoarele modificări [8] :

Limba cehă veche se reflectă într-un număr mare de cărți tipărite. Există o normă fixată în gramatici (prima gramatică cehă a fost publicată în 1533). Biblia Kralicka [8] este tradusă în cehă înaltă .

Scrierea

Cuvinte cehe separate se găsesc în lucrările latine și germane deja de la sfârșitul secolului al X-lea. Cu toate acestea, lucrări întregi în limba cehă sunt cunoscute abia din a doua jumătate a secolului al XIII-lea („Ostrovskaya pesn” și „Kungutin pesn” ). Din secolul al XIV-lea, a apărut deja o cantitate semnificativă de literatură în limba cehă [40] . Pentru înregistrarea sa, a fost folosit alfabetul latin , ale cărui litere, însă, nu erau suficiente pentru a transmite toate sunetele cehe. Prin urmare, în scris au fost introduse diverse digrafe ( spřežkový pravopis ) [41] , dar fără niciun sistem unificat (de exemplu, c , cz , czz , chz , ch au fost folosite pentru t͡ʃ ) [42] .

În 1406, a fost scris un tratat ortografic fără titlu, pe care F. Palatsky, care l-a descoperit în secolul al XIX-lea, l-a numit „ Orthographia bohemica ” și l-a atribuit lui Jan Hus . Acest tratat propunea un sistem de ortografie consistent pentru limba cehă . Pentru a desemna acele sunete cehe pentru care nu existau suficiente litere în alfabetul latin, s-a propus introducerea de litere cu semne diacritice . Deci, un punct deasupra literei a servit pentru a transmite șuierat și moale, de exemplu, ċ , ṡ , ż , ṙ , ṅ , ṫ , înlocuit ulterior cu un gachek ( háček „cârlig”), de exemplu, č , š , ž , ř , ň , ť . Pentru a transmite lungimea vocalelor, a fost folosit un accent acut (ceh. čárka, „liniuță”) [43] [44] [45] . Ortografia cu diacritice nu a fost adoptată imediat și nici peste tot. Până la mijlocul secolului al XVI-lea se foloseau în paralel ortografia digrafică și diacritică [41] .

În 1842, s-a propus desemnarea sunetului j cu litera j , iar nu g sau y , ca înainte, vocala lungă i cu litera í , nu j , iar diftongul eɪ̯ cu combinația ej , nu ey . Această inovație a fost susținută de celebrul slavist Shafarik [ 41] [46] . În 1849 au început să scrie v în loc  de w și ou în loc de au .

Pe baza modelului scrisului ceh, a fost creată slovaca , foarte apropiată de acesta . La începutul secolului al XIX-lea, alfabetul latin croat (" Gajevitsa ") a fost tradus în sistemul ceh (cu unele modificări). Conform modelului ceh, sunt proiectate cele mai comune sisteme de romanizare a altor limbi slave: belarusă , ucraineană , rusă , precum și principalele standarde de transliterare latină a alfabetului chirilic în general.

scrisoare
Nume ceh		 sunet
( MFA ) 		alofoni
_
A a A [A]
Á á dlouhe a [A]
Bb fi [b] [p]
c c ce [ts] [dz]
Č č ce [tʃ] [dʒ]
D d de [d] [t]
Ď ď ďe [ɟ] [c]
e e e [ɛ]
E é dlouhe e [ɛː]
Ě ě ije [ɛ] , [jɛ]
F f ef [f]
G g GE [g] [k]
h h Ha [ɦ] [x] , [h]
Chch cha [X] [ɣ] , [ɦ]
eu i i [ɪ]
Н н dlouhe i [iː]
Jj je [j]
K k ka [k] [g]
ll el [l]
M m ei [m] [ɱ]
N n ro [n] [ŋ]
scrisoare
Nume ceh		 sunet
(MFA) 		alofoni
_
Ň ň ro [ɲ]
O o o [o]
o o dlouhe o [oː]
pp pe [p] [b]
Q q kve qu = [kv]
R r er [r]
ø ø er [r̝] [r̝°]
S s es [s] [z]
Š š es [ʃ] [ʒ]
T t te [t] [d]
Ť ť Se [c] [ɟ]
U u u [ʊ]
tu u dlouhe ú [uː]
Ůů ů s kroužkem [uː]
Vv ve [v] [f]
Ww dvojite ve [v] [f]
X x iks [ks] [gz]
Y y ypsilon [ɪ]
Ý ý dlouhe ypsilon [iː]
Z Z zet [z] [s]
Z Z Zet [ʒ] [ʃ]

Caracteristici lingvistice

Fonetică și fonologie

Vocale

Există zece foneme vocale în limba cehă , care diferă în longitudine - concizie [49] :

A urca Rând
Față In medie Spate
scurt lung scurt lung scurt lung
Superior ɪ iː u uː
In medie ɛ ɛː o oː
Inferior A A

Lungimea vocalei este semnificativă: dal „a dat” - ​​dál „mai departe”, páni „domni” - paní „doamnă”, stály „au stat” - stálý „permanent”. Vocalele lungi durează aproximativ de două ori mai mult decât vocalele scurte; în plus, perechea /ɪ/ - /iː/ diferă foarte mult în swell. Numărul de vocale lungi dintr-un cuvânt nu este limitat: vzácný „rar”, mávání „clătire”, získávání „primire, dobândire”. În contextul vorbirii, vocalele scurte apar de 3-4 ori mai des decât cele lungi [50] .

În plus, există trei diftongi în cehă : ou , au și eu . Diftongii au și eu , precum și lung ó , apar numai în împrumuturi , interjecții și onomatopee [51] [52] .

[r] și [l] care formează silabele sunt caracteristice: vlk „lup”, krtek „cârtiță”, bratr „frate”. Când se pronunță o astfel de silabă, apare un sunet obscur, foarte scurt . Există fraze întregi fără o singură vocală „adevărată”: Strč prst skrz krk „pune-ți degetul pe gât”.

Consoane

Consoanele cehe (variantele poziționale ale fonemelor sunt luate între paranteze, consoanele surde sunt date în perechi de consoane în stânga, consoanele vocale în dreapta ) [48] [53] :

Labial Alveolar Palatal Velar Glotal
nazal m n ɲ
exploziv pb _ t d cɟ _ k ( g )
africane ts ( dz ) tʃ ( dʒ )
fricative ( f ) v sz _ ʃ ʒ X ɦ
Tremurând r r̝
Aproximatorii l j

La sfârșitul unui cuvânt, consoanele vocale sunt uluite . Consoanele sunt asimilate regresiv de surditate-voce: obchod [opxot] „magazin”, platba [pladba] „plată”. În grupul sh la începutul unui cuvânt în varianta moravă are loc și asimilarea regresivă, în timp ce în limba boema de vest și în limba literară este progresivă: na shledanou (lit. [na sxledanou̯], moravă [na zɦledanou̯]) „la revedere” . Sunetul ř este uluit nu numai înainte, ci și după o consoană fără voce [54] .

De obicei, la începutul unui cuvânt, după o pauză, înaintea vocalelor apare o explozie glotă ( ʔ ). Opțional, apare și la joncțiunea cuvintelor în hiat , precum și după prepoziții și prefixe . În același timp, consoana finală a prepoziției, atât înaintea exploziei guturale, cât și fără ea, este uluită: v autě  - [f ʔau̯cɛ] / [f au̯cɛ] „în mașină” [54] .

Consoana n este asimilată la locul de formare în ŋ înaintea limbii înapoi k și g : tenký [teŋkiː] „subțire”, tango [taŋgo] „tango” [54] .

Prozodie

Accentul în limba literară cehă este expirator, accent verbal - fix ( inițial ) - cade întotdeauna pe prima silabă . Combinațiile de substantive și pronume cu una și două silabe cu prepoziții monosilabice adiacente formează un grup cu un singur accent: do Prahy „la Praga”, ˈod nás „de la noi” [51] .

Morfologie

Substantiv

Substantivul în limba cehă se schimbă în numere și cazuri și este, de asemenea, caracterizat prin categoria de clasificare a genului . Există doar două numere - singular ( jednotné číslo / singulár ) și plural ( množné číslo / plurál ). Se notează un grup de substantive singularia tantum , având doar singularul și pluralia tantum , având doar pluralul. Există șase cazuri - nominativ , genitiv , dativ , acuzativ , locativ și instrumental . În plus, substantivele masculine și feminine la singular au o formă vocativă , care este, de asemenea, considerată în mod tradițional un caz. Există patru genuri - masculin animat, masculin neînsuflețit, feminin și mijloc [55] [56] .

Există paisprezece tipuri principale de declinare , la care se face referire în mod tradițional prin cuvântul tipar: pán , hrad , muž , stroj , předseda , soudce , žena , růže , píseň , kost , město , moře , kuře , stavení [57] .

Declinarea substantivelor masculine animate pe exemplul cuvintelor pán „stăpân”, muž „om”, předseda „președinte” și soudce „judecător”. După primul tip, substantivele care se termină în cazul nominativ cu o consoană tare sunt declinate, conform celui de-al doilea - într-o moale funcțional [58] .

caz Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr
Nominativ tigaie panove / pani muž muzi predseda predsedove soudce soudci
Genitiv pana panu muză mužů predsedy předsedů soudce soudcu
Dativ panovi / panu panum muži / mužovi mužům predsedovi předsedům soudci soudcum
Acuzativ pana pany muză muză predsedu predsedy soudce soudce
Vocativ panou panove / pani muzi muzi predsedo predsedove soudce soudci
Instrumental panem pany mužem muzi predsedou predsedy soudcem soudci
Local panovi / panu panech muži / mužovi muzică predsedovi predsedech soudci soudcich

Declinarea substantivelor masculine neînsuflețite pe exemplul cuvintelor hrad „castel”, stroj „mașină (mecanism)” și kámen „piatră”. După primul tip, substantivele care se termină în cazul nominativ cu o consoană tare sunt înclinate, conform celui de-al doilea - într-una moale funcțional. Cum se schimbă kámen este un grup mic de substantive care au terminații precum stroj la singular și hrad la plural [59] .

caz Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr
Nominativ hrad hrady stroj constructie kamen pietre
Genitiv hradu hradů constructie stroju pietre kamenu
Dativ hradu hradum stroji strojum kameni kamenum
Acuzativ hrad hrady stroj constructie kamen pietre
Vocativ hrade hrady stroji constructie kameni pietre
Instrumental hradem hrady strojem stroji pietre pietre
Local hradu / hradě hradech stroji strojich kameni kamenech

Declinarea substantivelor feminine pe exemplul cuvintelor žena „femeie”, růže „trandafir”, píseň „cântec” și kost „os”. După primul tip, substantivele sunt înclinate, cu desinența -a în cazul nominativ, după al doilea - cu desinența -e . Substantivele care se termină în consoană sunt declinate după píseň și kost [60] .

caz Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr
Nominativ Zena Zeny şiretlic şiretlic piseň pisně cost kosti
Genitiv Zeny Zen şiretlic ruzi pisně pisni kosti costi
Dativ Zene Zenam ruzi růžim pisni pisnim kosti costum
Acuzativ Zenu Zeny ruzi şiretlic piseň pisně cost kosti
Vocativ Zeno Zeny şiretlic şiretlic pisni pisně kosti kosti
Instrumental Zenou Zenami ruzi růžemi pisni pisněmi costi kostmi
Local Zene Zenach ruzi růžich pisni pisnic kosti kostech

Deși substantivele de tip píseň diferă de substantivele de tip růže doar prin terminația nulă la nominativ și acuzativ singular, precum și prin terminația vocativă, ele sunt în mod tradițional separate într-un tip separat [61] .

Declinarea substantivelor neutre pe exemplul cuvintelor město „oraș”, moře „mare”, kuře „pui” și stavení „clădire”. După primul tip, substantivele sunt înclinate, cu desinența -o în cazul nominativ, după al doilea - cu desinența -e . Conform tipului kuře , se modifică un grup de substantive, inclusiv numele puiilor de animale, precum și o serie de alte cuvinte. Substantivele care se termină în -í sunt declinate stavení [62] .

caz Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr Unitate număr Mn. număr
Nominativ mesto mesta Mai mult Mai mult kure kurata staveni staveni
Genitiv mesta loc Mai mult mori kurete kurat staveni staveni
Dativ mestu městům mori morim kureti kuratům staveni stavenim
Acuzativ mesto mesta Mai mult Mai mult kure kurata staveni staveni
Vocativ mesto mesta Mai mult Mai mult kure kurata staveni staveni
Instrumental mestem mesty morem mori kuretem curaty stavenim stavenimi
Local mEstE mestech mori morich kureti kuratech staveni stavenich
Nume adjectiv

Adjectivele sunt declinate în două tipuri: tare și moale [63] .

Declinarea adjectivelor solide pe exemplul cuvintelor nový „nou” [64] :

caz Singular Plural
masculin Gen neutru Feminin Gen
animat masculin 		Masculin
neînsuflețit
și feminin 		Gen neutru
Nominativ nou nove nova novi nove nova
Genitiv noveho nove nou
Dativ novemu nove novym
Acuzativ neînsufleţit nou nove novou nove nova
duș noveho
Instrumental novym novou newmi
Local novem nove nou

În cehă colocvială, în loc de literare -ý- și -é- , -ej- și -ý- sunt folosite la terminații , respectiv: novej „nou”, novýho „nou”, novýmu „nou”, novejch „nou”, novejm „nou” [65] .

În cehă literară, înainte de sfârșitul nominativului plural la genul animat masculin, apar alternanțe consoane: mla d ý " tânăr" - mla dí , pros t ý " simplu" - pros tí , hod n ý "bun" - hod n í , dob r ý "bine" - dob ř í , vyso k ý "înalt" - vyso c í , ubo h ý "nefericit" - ubo z í , ti ch ý "liniștit" - ti š í , měst sk ý " urban" - měst št í , angli ck ý "engleză" - angli čt í [66] .

La pluralul nominativ ceh colocvial, distincția dintre genuri se pierde, iar forma -ý este folosită în combinație cu substantivele de toate genurile [67] .

Declinarea adjectivelor de o varietate moale pe exemplul cuvintelor cizí „străin, străin” [64] :

caz Singular Plural
masculin Gen neutru Feminin
Nominativ cizi cizi cizi cizi
Genitiv ciziho cizi cizich
Dativ cizimu cizi cizim
Acuzativ neînsufleţit cizi cizi cizi cizi
duș ciziho
Instrumental cizim cizi cizimi
Local cizim cizi cizich

Adjectivele posesive sunt formate numai din substantive masculine (folosind sufixul -ov- ) sau feminine (folosind sufixul -in- ). Adjectivele posesive sunt declinate după un tip mixt: în unele cazuri apar desinențele adjectivelor, iar în altele - substantive [68] .

Declinarea adjectivelor posesive pe exemplul cuvântului otcův „părinți” [69] :

caz Singular Plural
masculin Gen neutru Feminin Gen
animat masculin 		Masculin
neînsuflețit
și feminin 		Gen neutru
Nominativ otcuv otcovo otcova otcovi otcovy otcova
Genitiv otcova otcovy otcovych
Dativ otcovu otcove otcovym
Acuzativ neînsufleţit otcuv otcovo otcovu otcovy otcova
duș otcova
Instrumental otcovym otcovou otcovymi
Local otcove otcove otcovych

Există, de asemenea, un grup mic de adjective de origine străină neflexivă: kaki „kaki”, lila „liliac”, blond „blondă”, prima / príma „cool”, fajn „cool”, fér „onest”, nóbl „aristocratic”. „, extra [70 ] .

Formele comparative ( komparativ / druhý stupeň ) și superlativ ( superlativ / třetí stupeň ) sunt formate numai din adjective calitative. Forma comparativă se formează folosind sufixele -ější / -ejší , -ší , -čí . Cel mai frecvent este sufixul -ější / -ejší , sufixul -ší este folosit pentru aproximativ 40 de adjective frecvente, sufixul -čí este folosit doar pentru zece și câteva adjective care se termină în -ký [71] .

Pentru o serie de adjective, forma gradului comparativ este formată suplimentar : velký / veliký "mare" - větší , dobrý "bun" - lepší , malý "mic" - menší , špatný "rău" / zlý "rău" - horší , dlouhý „lung” - delší , brzký „rapid, devreme” - dřívější [72] .

Forma superlativă se formează prin adăugarea prefixului nej- la forma comparativă [73] .

Cifrele

Următoarele categorii lexicale și gramaticale de numerale se disting în mod tradițional în limba cehă [74] [75] :

  • cantitativ ( základní ): jeden „unu”, dva „doi”, tři „trei”;
  • ordinal ( řadové ): první „primul”, druhý „al doilea”, třetí „al treilea”;
  • colectiv (specific, druhové ): dvojí , trojí , čtverý ;
  • multipli ( násobné ) dvojnásobný „de două ori”, dvakrát „de două ori”;
  • despărțitor: po jednom „câte unul”, po dvou „câte doi”, po třech „fiecare trei”.

Indiferent de împărțirea în categorii, numeralele formează două grupe: definite ( určité : pět , pátý , pětkrát , paterý ) și nehotărâte ( neurčité : několik , několikátý , několikrát , několiker ) [ 77] .

De asemenea, printre numerale se disting simplu ( dva , tři ), complex ( dvacet , třicet ), compus ( sto třicet pět ).

Cifre de la unu la douăzeci și unu:

cantitativ Ordinal Colectiv
unu jeden (m.), jedna (femeie ), jedno (s.) prvni
2 dva (m.), dvě (femeie, s.) druhy dvoje
3 tri treti troje
patru čtyri čtvrty ctvero
5 animal de companie paty patero
6 sest sesty sestero
7 sedm sedmy sevenmero
opt osm osmy osmero
9 devEt devaty devatero
zece deset desáty desatero
unsprezece jedenact jedenactie jedenatero
12 dvanact dvanacty dvanactero; tucet
13 trinact trinactitatea trinactero
paisprezece ctrnact ctrnacty ctrnactero
cincisprezece patnact patnacty patnacter
16 sestnact šestnácty sestnactero
17 sedmnact sedmnacty sedmnatero
optsprezece osmnact osmnactia osmnacter
19 devatenact devatenactate devatenatero
douăzeci dvacet dvacaty dvacatero
21 dvacet jedna dvacati prvni jednadvacatero

Declinarea numeralului „unu” [78] :

caz Singular Plural
masculin Gen neutru Feminin Duș pentru bărbați. gen Mascul neînsuflețit. gen, feminin Gen neutru
Nominativ jeden jedno jedna jedni jedny jedna
Genitiv jednoho jedne jednEch
Dativ jednomu jedne jednym
Acuzativ neînsufleţit jeden jedno jednu jedny jedna
duș jednoho
Instrumental jednim jednou jednymi
Local jednom jedne jednEch

Declinarea numerelor „doi”, „trei”, „patru”, „cinci” [79] :

caz Două Trei Patru Cinci
masculin Mijlociu și feminin
Nominativ dva dve tri čtyri animal de companie
Genitiv dvou trí / trech čtyř / čtyřech peti
Dativ dvema trem čtyrem peti
Acuzativ dva dve tri čtyri animal de companie
Instrumental dvema tremi / trema čtyřmi / čtyřma peti
Local dvou trech čtyrech peti

Formele třech , třema , čtyřech , čtyřma se găsesc în vorbirea colocvială [80] .

Numeralele 6-19 și zecimile sunt flexate în același mod ca pět [80] .

Substantivele colective sunt folosite cu substantive pluralia tantum ( jedny dveře „o ușă”) sau cu substantive care apar în perechi sau alte seturi ( dvoje boty „două perechi de pantofi”, dvoje sirky „două cutii de chibrituri”). În limba literară, în cazul nominativ, se disting formele dvoje , troje , folosite pentru a se referi la aceleași obiecte, și dvojí , trojí , care servesc pentru a se referi la diferite obiecte: dvoje boty „două perechi de pantofi” - dvojí boty „două (diferite) perechi de pantofi”. Cu toate acestea, în limba vorbită această diferență se estompează deja treptat [81] .

Pronume

În limba cehă se disting în mod tradițional următoarele categorii de pronume: personal , personal-reflexiv, posesiv , posesiv-reflexiv, demonstrativ , definitiv , interogativ , relativ , nehotărât , negativ.

Printre pronumele personale și reflexive personale, alături de cele complete, se notează forme scurte.

Pronumele posesive se caracterizează prin forme contractate și necontractate.

Declinarea pronumelor personale (persoana I și a II-a) și reflexive [82] :

caz Singular Plural returnabil
persoana 1 persoana a 2-a persoana 1 persoana a 2-a
eu Tu Noi Tu Eu insumi
Nominativ ja Multumesc Ale mele vy —
Genitiv mne, eu tebe, te nas vas sebe, se
Dativ mně, mi tobe, ti nam vam sobě, si
Acuzativ mne, eu tebe, te nas vas sebe, se
Instrumental mnou tebou nami vami sebou
Local mne a fi nas vas sobe
Verbul

Verbul ceh are categorii de aspect , stare de spirit , timp , persoană , număr , voce și gen [83] .

Verbele reflexive ( slovesa zvratná / reflexivní ) se formează folosind particule se și si [84] .

În cehă, verbul are trei tulpini - tulpina timpului prezent ( přítomný / prézentní kmen ), din care se formează formele timpului prezent, modul imperativ și participiul real , tulpina infinitivului ( infintivní kmen ) și tulpina timpului trecut ( minulý kmen ), din care se formează formele timpului trecut, conjunctivului și participiilor trecute [85] .

Vizualizare

Verbele sunt de două feluri: perfect ( dokonavý vid ) și imperfect ( nedokonavý vid ) [86] .

Conjugarea

În conformitate cu terminația persoanei a 3-a singular. timpul prezent, verbele cehe sunt împărțite în 5 clase ( třída ), care, la rândul lor, sunt împărțite în 13 tipuri ( vzor ) [87] :

  • Clasa I: -e- ( nese „poartă”, bere „ia”, peče „coace”, maže „unt”, umře „va muri”);
  • clasa a II-a: -ne- ( tiskne „tipărește”, mine „trece”, začne „începe”);
  • clasa a III-a: -je- ( kryje „acoperă”, kupuje „cumpără”);
  • Clasa a IV-a: -í- ( trpí „suferă, îndură”, prosí „cere”, sází „plante”);
  • Clasa V: -á- ( dělá „face”).

Tipul nese include verbe care au singular la persoana a 3-a. h. terminația timpului prezent -e- , iar la infinitiv - o tulpină care se termină în s sau z , în timp ce rădăcinile timpului prezent și infinitivului diferă adesea prin lungimea și/sau calitatea vocalei, există și alternanțe de consoane : kvést „înflorește” - kvete înflorește „ , číst „citește ” - čte „citește”, růst „crește” - roste „crește”, příst „învârte, toarcă” - přede „învârte, toarcă”, třást „se scutură” - třese „se zguduie”, vézt „carry” - veze „care”, lézt „urcă” - leze „se urcă”, nest „carry” - nese „poartă” [88] .

Tipul bere include verbe care au singular la persoana a 3-a. terminația timpului prezent -e- după o consoană solidă a tulpinii, iar la infinitiv - tulpina pentru o lungă á , care poate fi redusă în forme prefixate și negative ( brát „ia” - nebrat „nu lua” - vybrat "alege"). Există frecvente alternanțe între tulpinile timpului prezent și infinitiv: brát „ia” - bere „ia”, hnát „drive” - žene „drive” [89] .

Conjugarea verbelor la timpul prezent folosind exemplul cuvintelor nést „a purta”, tisknout „a tipări”, krýt „a acoperi”, kupovat „a cumpăra”, trpět „a îndura, a suferi” și dělat „a face” . Formele date după / sunt colocviale [90] :

chip și număr eu clasa clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a clasa a V-a
persoana 1 singular numere nesu tisknu kryji / kryju kupuji / kupuju trpim dělam
persoana a 2-a singular numere neses tisknes kryjes kupujes tripis delaš
persoana a 3-a singular numere nese tiskne kryje kupuje trpi dela
persoana 1 pl. numere nesem / nesem tiskneme / tisknem kryjeme / kryjem kupujeme / kupujem trpime d'lame
persoana a 2-a pl. numere transporta tisknete kryjete kupujete trpite denunţa
persoana a 3-a pl. numere nesou tisknou kryji / kryjou kupuji / kupujou trpi dalaji

În plus, există verbe neregulate ( nepravidelná slovesa ) care nu sunt incluse în niciunul dintre tipurile: být „a fi”, jíst „a fi”, vědět „a ști”, chtít „a vrea”, jít „a merge” [91] :

chip și număr de t jist vEdEt chtit jit
persoana 1 singular numere jsem jim vim chci jdu
persoana a 2-a singular numere jsi / ses jis vis chces jdes
persoana a 3-a singular numere je ji vi chce jde
persoana 1 pl. numere jsme jime vime chceme / chcem jdem / jdem
persoana a 2-a pl. numere jste jite vite chcete jdete
persoana a 3-a pl. numere jsou jedi vedi chteji jdou

În limba cehă colocvială, pentru verbele být și jít, j- inițial înaintea unei consoane nu se pronunță în forme pozitive, ci se pronunță în forme negative ( nejsem „nu sunt”, nejdu „nu mă duc”). În plus, forma seš „tu ești” funcționează în limba cehă colocvială, iar su „eu sunt” funcționează și în Moravia . Forma negativă a persoanei a treia singular a verbelor být sună ca není „el nu este” (există și o variantă neni în limbajul colocvial ) [92] .

Ora

În cehă, verbele au trei timpuri: trecut , prezent și viitor [93] . Anterior, a existat un timp trecut lung , care a dispărut în limba modernă [94] .

Timpul trecut este format într-un mod complex: formele sale constau dintr- un l -participiu și verbul auxiliar být la timpul prezent. La persoana a III-a, verbul auxiliar nu se pune [94] .

Față Singular Plural
masculin feminin gen neutru anima genul masculin masculin neînsuflețit și feminin gen neutru
persoana 1 byl jsem byla jsem *bylo jsem byli jsme cu bine jsme *byla jsme
persoana a 2-a byl jsi byla jsi *bylo jsi byli jste binecuvântat jste *byla jste
persoana a 3-a byl byl bylo byli binecuvântat byla
Înclinație

Există trei moduri în cehă: indicativ ( oznamovací způsob / indikativ ), conjunctiv ( podmiňovací způsob / kondicionál ) și imperativ ( rozkazovací způsob / imperativ ) [95] .

Formele de conjunctiv prezent constau din l -participiu și forme speciale ale verbului auxiliar být . Conjugarea verbului být la prezentul conjunctiv [96] :

Față Singular Plural
masculin feminin gen neutru anima genul masculin masculin neînsuflețit și feminin gen neutru
persoana 1 byl bych byla bych *bylo bych byli bychom byly bychom *byla bychom
persoana a 2-a byl bys byla bys *bylobys byli byste byste byste *byla byste
persoana a 3-a byl de byla de prin lo by byli de bine de byla de

În limba cehă colocvială , forma bysme [96] este de obicei folosită în loc de bychom .

Cehă livrească are, de asemenea, un conjunctiv trecut format din l -participiul verbului principal și conjunctivul prezent al verbului být . Folosit pentru a exprima o acțiune ireală, o posibilitate care a existat în trecut: Jistě by nám to byl sdělil , kdy by byl napsal očekávaný dopis na vysvětlenou „Ne-ar spune cu siguranță asta dacă ar scrie scrisoarea așteptată cu o explicație” [96] .

Adverb

În cehă, există adverbe de loc, timp, mod de acțiune, măsură și cauză. Un grup special este alcătuit din adverbe de stare și modal [97] . Formele comparative se formează folosind sufixul -ěji / -eji ( ostře „ascuțit” > ostřeji „mai ascuțit”, často „deseori” > častěji „mai des”), colocvial și -ějc / -ejc ( rychle „rapid” > rychlejc „ mai repede”, teple „căldură” > teplejc „mai cald”) sau -ějš / -ejš ( pomalu „încet” > pomalejš „mai încet”). Dintr-un număr de adverbe, gradul comparativ este format suplimentar: dobře „bun” - lépe (lit.) / líp (colocvial) „mai bine”, zle „rău” - hůře (lit.) / hůř (colocvial) „mai rău” , mnoho / hodně „mulți” - více (lit.) / víc (colocvial) „mai mult”, málo  - méně (lit.) / míň (colocvial) „mai puțin”, brzo „devreme” - dříve (lit.) / dřív ( colocvial) „înainte”. Superlativele se formează prin adăugarea prefixului nej- [98] la forma comparativă .

Prepoziții

După origine, prepozițiile cehe sunt împărțite în primare ( vlastní , původní ) și secundare ( nevlastní , nepůvodní ). Prepozițiile secundare proveneau din alte părți de vorbire [99] .

Sindicate

După structură, conjuncțiile sunt împărțite în simple ( jednočlenné : a „și”, ale „dar”, nebo „sau”, pokud „dacă”, protože „pentru că”) și compuse ( vícečlenné : i když „în ciuda faptului că”, kvůli tomu, že „pentru că”, proto, že „pentru că”, ani…ani „nici…nici”, buď…nebo „fie…sau”). După funcția sintactică se disting conjuncțiile de coordonare ( souřadicí ) și de subordonare ( podřadicí ) [100] .

Particule

Particulele cehe sunt clasificate în apelative, care explică funcțiile unei întrebări, cereri, ordine, promisiune, afirmare, persuasiune, calomnie, dezacord, amenințare ( ať „lasă”, aby „să”, kéž „cel puțin”, chraňbůh aby „Doamne ferește , la „), evaluativ ( nepochybně „fără îndoială”, patrně „aparent”, prý „presupus”, samozřejmě „desigur”, sotva „cu greu”, určitě „cu siguranță”), emoțional ( bohužel „din păcate”, dokonce „chiar” , naštěstí „din fericire”, stejně „nu contează”, vždyť „pentru că”) și text de structurare ( naopak „opus”, například „de exemplu”, řekněme „să spunem”, tedy „adică”, třeba „să să spunem, să spunem ”, zkrátka „pe scurt”) [101] .

Interjecții

Interjecțiile cehe sunt împărțite în emoționale, care servesc la exprimarea sentimentelor ( ach „ah”, fujtajbl „fu”, hergot „la naiba”, mňam „yum-yum”), contact, care servesc la începerea, încheierea sau menținerea contactului între oameni ( ahoj „bună ziua”, ano „da”, děkuji „mulțumesc”, dobrý den „bună ziua”, dobře „bun”, na shledanou „la revedere”, ne „nu”, pozor „atenție”, promiňte „scuze” , prosím „te rog”, sbohem „la revedere“) și onomatopee ( cink „clinchet”, haf „woof ”, chacha „ha-ha”, mňau „miau”, žbluňk „thump”) [102] .

Sintaxă

Ordinea cuvintelor în cehă este relativ liberă, în funcție de împărțirea efectivă a propoziției . Astfel, propoziția František miluje Evu „František o iubește pe Eva” spune pe cine o iubește František, propoziția Evu miluje František „František o iubește pe Eva” spune cine o iubește pe Eva [103] .

Regula este respectată destul de strict în cehă , conform căreia cliticii ocupă locul doi în propoziție , imediat după primul membru al propoziției. Astfel de clitici, în primul rând, sunt formele verbului být „a fi”, când acționează ca auxiliar, forme scurte de pronume personale și particule reflexive se și si , în plus, formele unor pronume și adverbe pot acționa în acest rol [104] . În cazul în care mai mulți clitici se încadrează într-o singură propoziție, ei se aliniază în conformitate cu o ierarhie rigidă: forma verbului být  - o particulă reflexivă - o formă scurtă a unui pronume personal - alți clitici. De exemplu: Já jsem se mu pak olluvil „Atunci i-am cerut scuze” [105] .

Vocabular

Vocabularul ceh conține un număr mare de germanisme : děkovat „a mulțumi” < OE germană. denk- , šlechta „nobilime” < OE germană slahta , hrabě „număr” < OE germană graveō , rytíř „cavaler” < OE germană rītaere , krunýř „cochilie” < OE germană brunna , hák "cârlig" < OE germană merluciu [106] .

Adoptarea creștinismului a contribuit la împrumutarea unui număr mare de termeni religioși greci și latini, care veneau adesea prin medierea germană: kostel „biserică” < lat.  castellum „fortificație”, klášter „mănăstire” < OE germană klōstar < lat.  claustrum , mnich „călugăr” < OE germană munih < lat.  monachus < alt grec μοναχός [106] .

Ca urmare a activităților trezitorilor puriști din secolul al XVIII-lea, multe germanisme au fost alungate din limba literară, rămânând doar în cehă colocvială: fotr „tată” (cu Lit. otec „tată”, táta , tatínek „tatic”), ksicht „cană” (cu lit. obličej „față”), špacírovat „a merge” (cu lit. procházet se ) [107] .

Una dintre cele mai importante sarcini pe care și-au propus revivaliştii a fost dezvoltarea terminologiei științifice cehe, care trebuia să arate oportunitatea utilizării limbii cehe în toate sferele vieții. Se remarcă în special activitatea lui J. Jungman şi J. Presl [108] .

Istoria studiului

Primul manual despre limba cehă a apărut în 1531. Era o lucrare anonimă Naučenie krátké obojí řeči, česky a německy učiti se čísti a mluviti, Čechóm německy a Němcóm česky , destinată comercianților și care conținea o carte de fraze, precum și o descriere a pronunției corecte .

Doar doi ani mai târziu, în 1533, a fost publicată prima gramatică a limbii cehe Gramatyka česká v dvojí stránce, Orthographia předkem, Etymologia potom , scrisă de B. Optat, P. Gzel și V. Philomates și este rodul reflecției asupra traducerea Noului Testament în cehă, efectuată Optatom și Gzel [110] .

Exemple de texte

„ Aventurile bunului soldat Schweik ” J. Hasek :

"Tak nám zabili Ferdinanda, " řekla posluhovačka panu Švejkovi, který opustiv před léty vojenskou službu, když byl definitivně prohlášen vojenskou lékařskou komisí za blba, živil se prodejem předlěsvý, živil se prodejem přištěnský, živil se prodejem přištěnský, živil se prodejem přištěnský Kromě tohoto zaměstnání byl stižen revmatismem a mazal si právě kolena opodeldokem. "Kterýho Ferdinanda, paní Müllerová?" otázal se Švejk, nepřestávaje si masírovat kolena, "já znám dva Ferdinandy. Jednoho, ten je sluhou u drogisty Průši a vypil mu tam jednou omylem láhev nějakého mazání na vlasy, a potom znám ještě Ferdinanda Kokošku, co sbírá ty psí hovínka. Vobou není žádná škoda.

Exemple sonore

Exemplu sunet
Un extras din buletinul de știri al Radioului Cehoslovac , urmat de imnul național cehoslovac în germană, 1936.
Ajutor la redare




Vezi și

Note

Comentarii
  1. ↑ Pentru 9.263.300 din cei 10.436.560 de locuitori ai Republicii Cehe, ceha este limba lor maternă .
  2. ↑ Pentru 35.216 de locuitori ai Slovaciei, ceha este limba lor maternă , 18.747 de persoane folosesc ceha în viața publică, 17.148 de persoane - când comunică acasă .
  3. ↑ 1 2 3 4 5 Limba maternă .
  4. ↑ 1 2 Limba de acasă .
  5. ↑ Inițial, din 1911, a existat ca Cabinet al Dicționarului Limbii Cehe ( Kancelář Slovníku jazyka českého ), în 1946 a fost transformat în Institutul Limbii Cehe ( Ústav pro jazyk český ).
Surse
  1. ↑ 1 2 3 4 5 Lista declarațiilor făcute cu privire la Tratatul nr. 148. Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare  (engleză) . Consiliul Europei (01.04.2016).  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  2. ↑ 1 2 3 4 Lewis, M. Paul, Gary F. Simons, Charles D. Fennig: Cehă. O limbă a Republicii Cehe  (engleză) . Ethnologue: Limbile lumii (ediția a XIX-a) . Dallas: S.I.L. International (2016). Arhivat din original pe 16 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  3. ↑ Shirokova A. G. Limbi slave de vest // Dicționar enciclopedic lingvistic / Editor-șef V. N. Yartseva . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1990. - 685 p. — ISBN 5-85270-031-2 . Copie arhivată . Preluat la 21 ianuarie 2017. Arhivat din original la 19 iulie 2012.
  4. ↑ 1 2 Scurt D. Cehă // The Slavonic Languages ​​​​/ Comrie B. , Corbett G. - Londra, New York: Routledge , 1993. - P. 455. - 1078 p. — ISBN 0-415-04755-2 .
  5. ↑ Selișciov A. M. Lingvistică slavă. limbi slave de vest. - M . : Editura de stat educaţională şi pedagogică a Comisariatului Popular pentru Învăţământ al RSFSR , 1941. - T. 1. - S. 22. - 462 p.
  6. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 234-235. — ISBN 5-87444-216-2 .
  7. ↑ 1 2 3 4 Shirokova A. G. Limba cehă // Dicționar enciclopedic lingvistic / Redactor-șef V. N. Yartseva . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1990. - 685 p. — ISBN 5-85270-031-2 . Copie arhivată . Preluat la 19 martie 2015. Arhivat din original la 25 decembrie 2012.
  8. ↑ 1 2 3 4 5 Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 236. - ISBN 5-87444-216-2 .
  9. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 234. - ISBN 5-87444-216-2 .
  10. ↑ Spal J., Machek V. Původ jména Čech  // Naše řeč. - 1953. - T. 36 , nr. 9-10 . - S. 263-267 .
  11. ↑ Dulichenko A. D. Introducere în filologia slavă. - Ed. a II-a, șters. - M. : „Flinta”, 2014. - 338 p. - ISBN 978-5-9765-0321-2 .
  12. ↑ 1 2 Tab. 153 Obyvatelstvo podle národnosti, mateřského jazyka a podle pohlaví  (cehă) . Oficiul Ceh de Statistică (26.3.2011). Arhivat din original pe 16 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  13. ↑ 12 Statistici . Demografia a statisticii sociale. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov 2011. Základné výsledky. republica slovena. Tab. 11. Obyvateľstvo SR podľa materinského jazyka  (slovacă)  (link inaccesibil) . Štatistický úrad Slovenskej republiky (2011). Arhivat din original pe 25 octombrie 2014.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  14. ↑ 12 Statistici . Demografia a statisticii sociale. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov 2011. Základné výsledky. republica slovena. Tab. 12. Obyvateľstvo SR podľa najčastejšie používaného jazyka na verejnosti  (slovacă) . Štatistický úrad Slovenskej republiky (2011).  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  15. ↑ 12 Statistici . Demografia a statisticii sociale. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov 2011. Základné výsledky. republica slovena. Tab. 13. Obyvateľstvo SR podľa najčastejšie používaného jazyka v domácnosti  (slovacă)  (link indisponibil) . Štatistický úrad Slovenskej republiky (2011). Arhivat din original pe 25 octombrie 2014.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  16. ↑ Statistici. Demografia a statisticii sociale. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov. Sčítanie obyvateľov, domov a bytov 2011. Základné výsledky. republica slovena. Tab. 10. Obyvateľstvo SR podľa národnosti  (slovacă) . Štatistický úrad Slovenskej republiky (2011).  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  17. ↑ 12 Statisticiken . Bevolkerung. Volkszählungen, Registerzählung, Abgestimmte Erwerbsstatistik. Bevölkerung nach demographischen Merkmalen. Bevölkerung 2001 nach Umgangssprache, Staatsangehörigkeit und Geburtsland  (germană) . Statistic Austria (2008). Arhivat din original pe 16 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  18. ↑ 1 2 Chmielewski, Mariusz: Spisy Powszechne. NSP 2011. NSP 2011 - wyniki. Ludność. Stan i struktura demograficzno-społeczna - NSP 2011  (poloneză)  (link inaccesibil) S. 89-98. Varșovia: Główny Urząd Statystyczny (2013). Arhivat din original la 31 decembrie 2016.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  19. ↑ 12 Popisi . Popis stanovništva 2011. Tabel. Po gradovima/opcinama. 5. Stanovništvo prema materinskom jeziku po gradovima/općinama, popis 2011  (croată) . Republika Hrvatska - Državni zavod za statistiku (2011). Arhivat din original pe 2 iulie 2013.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  20. ↑ Popisi. Popis stanovništva 2011. Tabel. Republica Hrvatska. 1. Stanovništvo prema narodnosti - detaljna klasifikacija, popis 2011  (croată) . Republika Hrvatska - Državni zavod za statistiku (2011). Arhivat din original pe 7 ianuarie 2013.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  21. ↑ 1 2 Popis stavnishtva, domћstava și stanov 2011 în Republica Serbia. Cartea 4: Religia, Mama Jezik și Apel Național  (Sârbă) . Uzina republicană de statistică Serbia (21.02.2013). Arhivat din original pe 17 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  22. ↑ Jezici i pisma u službenoj upotrebi u statutima gradova i opština na teritoriji AP Vojvodine  (Sârb.) . Novi Sad: Republica Serbia. Pokrajina Voivodina autonomă. Secretariatul ucrainean pentru educație, înregistrare, administrare și administrație națională - registrul național (03.09.2014). Arhivat din original pe 17 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  23. ↑ Organizacije česke manjine. Češka beseda Češko Selo  (Sârbă)  (link inaccesibil) . Bela Crkva: Nacionalni savet češke nacionalne manjine (2015—2017). Arhivat din original pe 17 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  24. ↑ Nacionalne manjine. Chesy. O nama  (sârbă) . Savez nacionalnih manjina Republike Srspske (2011). Arhivat din original pe 14 iunie 2016.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  25. ↑ 1 2 Recensământul populației și al locuințelor 2011. Rezultate. Rezultat RPL definitiv 2011. Tab10. Populaţia stabilă după limba maternă - judeţe, municipii, oraşe, comune. Fila 11. Populaţia stabilă după etnie şi limba maternă, pe categorii de localităţi  (Rom.) . Institutul Naţional de Statistică (2011). Arhivat din original pe 21 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  26. ↑ 1 2 Recensământul populației din întreaga Ucraina 2001. Regiunile Ucrainei. Rezultatul selecției. Distribuția populației după naționalitate și limba maternă. Ucraina . Comitetul de Stat de Statistică al Ucrainei (2003-2004). Arhivat din original pe 21 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  27. ↑ 12 SUA . Limbă după stat. Cehă  (engleză) . Centrul de date MLA Language Map (2010). Preluat la 1 iulie 2019. Arhivat din original la 21 ianuarie 2017.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  28. ↑ 1 2 Recensământul Canadei din 2011: tabelări bazate pe subiecte. Limba maternă detaliată (232), Cunoașterea limbilor oficiale (5), Grupele de vârstă (17A) și sexul (3) pentru populație, cu excepția rezidenților instituționali din Canada și a zonelor de sortare directă  (engleză) . Statistics Canada (2011). Arhivat din original pe 22 octombrie 2014.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  29. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 25-27. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  30. ↑ Ústav pro jazyk český Akademie věd České republiky (link inaccesibil) . ÚJČ AV ČR. Arhivat din original pe 20 februarie 2008. 
  31. ↑ Sdělení Ministerstva školství, mládeže a tělovýchovy k postupu a stanoveným podmínkám pro udělování a odnímání schvalovacích doložek učebnicím a učebním textům textům ak sebníc dolovým сусне поденица посучна подения . Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy. Arhivat din original pe 28 mai 2006. 
  32. ↑ Katalog požadavků k maturitní zkoušce: Český jazyk a literatura: Zkouška zadávaná Ministerstvem školství, mládeže a tělovýchovy (link inaccesibil) . Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy. Arhivat din original pe 7 noiembrie 2006. 
  33. ↑ Bělic J. Nastin česke dialektologie. - Praga: SPN, 1972. - P. 40. Přehled nářečí českého jazyka.
  34. ↑ Scurt D. Cehă // The Slavonic Languages ​​​​/ Comrie B. , Corbett G. - Londra, New York: Routledge , 1993. - P. 528 (Harta 9.1. Principalele diviziuni de dialect ceh). — 1078 p. — ISBN 0-415-04755-2 .
  35. ↑ Kuldanová, Pavlina. Čestina po síti. Útvary českého národního jazyka. Tradiční teritoriální dialekt  (cehă)  (link nu este disponibil) . Ostravska univerzita v Ostravě (2003). - Mapka českých nářečí (harta dialectelor cehe). Arhivat din original pe 14 aprilie 2011.  (Accesat: 16 ianuarie 2017)
  36. ↑ Belich J. Statutul și sarcinile dialectologiei cehe // Questions of linguistics. - 1968. - Nr 4 . - S. 4 .
  37. ↑ Selișciov A. M. Lingvistică slavă. limbi slave de vest. - Editura Educaţională şi Pedagogică de Stat a Comisariatului Poporului pentru Învăţământ al RSFSR. - M. , 1941. - S. 184-186.
  38. ↑ Karlik, Nekula, Pleskalova. Encyklopedický slovník čestiny. Praha : Nakladelství Lidové noviny, 2002, p. 393.
  39. ↑ Lehr-Spławiński T. Tło ugrupowania gwar czeskich // Studia i szkice wybrane z językoznawstwa słowiańskiego. - 1966. - T. 2 . - S. 253-254 .
  40. ↑ Selișciov A. M. Lingvistică slavă. limbi slave de vest. - Editura Educaţională şi Pedagogică de Stat a Comisariatului Poporului pentru Învăţământ al RSFSR. - M. , 1941. - S. 36.
  41. ↑ 1 2 3 Sedláček M. K vývoji českého pravopisu. Část 1.  // Naše řeč. - 1993. - T. 76 , nr 2 .
  42. ↑ Gordina M. V. Istoria cercetării fonetice. - Sankt Petersburg. : Facultatea de Filologie, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, 2006. - P. 36. - ISBN 5-8465-0243-1 .
  43. ↑ Selișciov A. M. Lingvistică slavă. limbi slave de vest. - Editura Educaţională şi Pedagogică de Stat a Comisariatului Poporului pentru Învăţământ al RSFSR. - M. , 1941. - S. 40.
  44. ↑ Gordina M. V. Istoria cercetării fonetice. - Sankt Petersburg. : Facultatea de Filologie, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, 2006. - S. 36-37. — ISBN 5-8465-0243-1 .
  45. ↑ Kapitoly z dějin české jazykovědné bohemistiky. — Academia. - Praha, 2007. - P. 11.
  46. ↑ Jedlička A. PJ Šafařík a český jazyk  // Naše řeč. - 1961. - T. 44 , nr. 9-10 .
  47. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 43. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  48. ↑ 12 PHOIBL . cehă .
  49. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 238. - ISBN 5-87444-216-2 .
  50. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 44-45. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  51. ↑ 1 2 Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 239. - ISBN 5-87444-216-2 .
  52. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 44. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  53. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 45-46. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  54. ↑ 1 2 3 Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 240. - ISBN 5-87444-216-2 .
  55. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 134-140. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  56. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 245. - ISBN 5-87444-216-2 .
  57. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 311. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  58. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 316-317. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  59. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 329-330. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  60. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 338-339. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  61. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 338. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  62. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 348-349. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  63. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 198. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  64. ↑ 1 2 Scurt D. Slovacă // Limbile slavone. - Londra, New York: Routledge, 1993. - P. 476. - ISBN 978-83-01-15390-8 .
  65. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 198-199. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  66. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 199. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  67. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 199-200. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  68. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 203. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  69. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 204-205. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  70. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 205. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  71. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 206-207. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  72. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 208-209. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  73. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 208. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  74. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 258-259. — ISBN 5-87444-216-2 .
  75. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 227. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  76. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 226. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  77. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 423. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  78. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 227-228. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  79. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 227-229-230. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  80. ↑ 1 2 Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 230. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  81. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 234. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  82. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 264. - ISBN 5-87444-216-2 .
  83. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 236. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  84. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 429. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  85. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 247. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  86. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 245. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  87. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 249-250. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  88. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 251-252. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  89. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 253. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  90. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 251-266. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  91. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 266-273. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  92. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 267-268, 270. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  93. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 239. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  94. ↑ 1 2 Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 241. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  95. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 435. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  96. ↑ 1 2 3 Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 242. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  97. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 275. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  98. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - S. 279-280. — ISBN 978-80-246-1743-5 .
  99. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 282. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  100. ↑ Cvrček V. și colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - P. 290. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  101. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 531-532. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  102. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 534-535. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  103. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - S. 551-555. — ISBN 978-80-200-2205-9 .
  104. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 555. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  105. ↑ Štícha F. și colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia, 2013. - P. 567. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  106. ↑ 1 2 Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 270. - ISBN 5-87444-216-2 .
  107. ↑ Skorvid S. S. Limbi slave de vest. Limba cehă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 271. - ISBN 5-87444-216-2 .
  108. ↑ Scurt D. Slovacă // Limbile slavone. - Londra, New York: Routledge, 1993. - P. 523. - ISBN 978-83-01-15390-8 .
  109. ↑ Kapitoly z dějin české jazykovědné bohemistiky. — Academia. - Praha, 2007. - P. 12.
  110. ↑ Kapitoly z dějin české jazykovědné bohemistiky. — Academia. - Praha, 2007. - P. 15.

Literatură

  1. Bauer J., Lamprecht A., Šlosar D. Historicá mluvnice češtiny. - Praha: SPN, 1986. - P. 25.
  2. Cvrcek V. şi colab. Mluvnice soucasne čestiny. - Praha: Karolinum, 2010. - ISBN 978-80-246-1743-5 .
  3. Lehr-Spławiński T. Tło ugrupowania gwar czeskich. // Studia i szkice wybrane z językoznawstwa słowianskiego. Seria 2. - Varșovia: Państwowe Wydawnictwo Naukowe, 1966. - S. 251-258.
  4. Scurt D. Cehă // Limbile slavone / Comrie B. , Corbett G. - Londra, New York: Routledge , 1993. - P. 455-532. — 1078 p. — ISBN 0-415-04755-2 .
  5. Sticha F. şi colab. Academician gramatika spisovné čestiny. - Praha: Academia , 2013. - ISBN 978-80-200-2205-9 .
  6. Belich J. Statutul și sarcinile dialectologiei cehe. // Întrebări de lingvistică, 1968, Nr. 4. - S. 4-12
  7. Belich J., Gavranek B., Edlichka A., Travnichek F. La întrebarea despre limba cehă „colocvială de zi cu zi” și relația acesteia cu limba cehă literară. // Întrebări de lingvistică, 1961, Nr. 1. - S. 44-51
  8. Selișciov A. M. Lingvistică slavă. limbi slave de vest. - M . : Editura educaţională şi pedagogică de stat a Comisariatului Popular pentru Învăţământ al RSFSR , 1941. - T. 1. - S. 27-190. — 462 p.
  9. Stull P. Limba cehă vorbită zilnic. // Întrebări de lingvistică, 1960, Nr. 2. - S. 11-20
  10. Shirokova A. G. Din istoria dezvoltării limbii cehe literare. // Întrebări de lingvistică, 1955, Nr. 4. - S. 35-54
  11. Shirokova A. G. , Neshimenko G. P. Formarea limbii literare a națiunii cehe // Reînvierea națională și formarea limbilor literare slave. - M . : Nauka, 1978. - S. 9-85.

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
 Limbi oficiale ale Uniunii Europene