Ungnad, Arthur

Artur Ungnad
limba germana  Arthur Ungnad
Numele la naștere limba germana  Arthur Franz Eduard Ungnad
Data nașterii 3 august 1879( 03.08.1879 ) [1] [2]
Locul nașterii
Data mortii 26 aprilie 1947( 26.04.1947 ) [3] (67 de ani)
Un loc al morții
Țară
Sfera științifică Semitologie și asiriologie
Loc de munca
Alma Mater
Grad academic doctorat
consilier științific Zimmern, Heinrich și Friedrich Delitzsch

Arthur Franz Eduard Ungnad ( în germană:  Arthur Franz Eduard Ungnad ; 3 august 1879 , Magdeburg  - 26 aprilie 1947 , Falkensee ) a fost un semiolog și asiriolog german .

Biografie

Ungnad a studiat asiriologia sub Heinrich Zimmern și Friedrich Delitzsch și în 1903 și-a susținut teza de doctorat la Berlin despre sintaxa Legilor lui Hammurabi . A lucrat ca asistent în Departamentul Asiatic al Muzeelor ​​Regale din Berlin. În 1909, Ungnad a acceptat o invitație de la Universitatea din Jena pentru a fi profesor extraordinar de filologie orientală. În 1913 a fost numit profesor titular la Universitatea din Pennsylvania . În 1919, Ungnad a fost numit profesor titular la Greifswald , iar în 1921 la Universitatea din Breslau . S-a pensionat în 1930.

Principala zonă de interes academic a lui Ungnad au fost asirienii și babilonienii , în special textele lor religioase. Ungnad a acționat ca editor al colecției Texte și imagini asiriene din Vechiul Testament ( Altorientalische Texte und Bilder zum Alten Testament , împreună cu Erich Ebeling , Hugo Gresmann și Hermann Ranke ). Ungnad a pregătit o traducere a Epopeei lui Ghilgameș și a publicat textul Papirurilor Elefantine . Din 1900, Ungnad lucrează la propria sa teorie, conform căreia locuitorii din Subartu nu numai că au acționat ca fondatori ai statului asirian, ci s-au stabilit și pe întreg teritoriul dintre Asia Mică și Egipt .

Compoziții

Note

  1. 1 2 3 Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea bibliotecii naționale austriece #117310085 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
  2. Bibliothèque nationale de France identificator BNF  (fr.) : Open Data Platform - 2011.
  3. https://books.google.com/books?id=-MAlCv4xROAC&pg=PA189

Literatură

Link -uri