Fascia ( lat. fascia - bandaj, bandă) - o teacă de țesut conjunctiv care acoperă organele , vasele , nervii și formează carcase pentru mușchi la vertebrate și oameni; îndeplinește funcții de susținere și trofice .
La fel ca ligamentele , aponevrozele și tendoanele , fasciile sunt țesut conjunctiv dens, regulat, care conține mănunchiuri dens împachetate de fibre de colagen orientate în direcții paralele, ondulate ale firelor. Aceste fibre de colagen sunt sintetizate de fibroblastele localizate în fasciae.
Fasciale superficiale sau subcutanate sunt situate sub stratul gras subcutanat; la om, sub pielea tălpii, palmei, scalpului, acestea sunt transformate în aponevroze .
Fasciale profunde sau proprii acoperă mușchii individuali sau grupurile acestora. Procesele fasciei profunde formează septuri intermusculare, care pot servi ca locuri de origine și de atașare a mușchilor.
În multe părți ale corpului, în special la nivelul membrelor, aparatul fascial joacă rolul de dispozitive cu arc. Când mușchii se contractă, fasciile își schimbă poziția, comprimând sau relaxând cazurile neurovasculare, facilitând astfel aspirația sângelui către inimă. Mușchii feței nu au fascie.
Unele fascie căptuiesc cavitățile interne, cum ar fi fascia intratoracică. Fascia este bogată în vase de sânge și nervi.
Fascia are tendința de a transmite tensiunea mecanică generată de activitatea musculară sau de impactul forțelor externe în întregul corp. Funcțiile fasciei musculare sunt:
Cea mai importantă contribuție la studiul fasciei corpului uman și a semnificației lor în timpul intervențiilor chirurgicale a fost adusă de N. I. Pirogov , care a elucidat în detaliu structura lor topografică în lucrarea „Anatomia chirurgicală a trunchiului arterial și fasciei”.
Fascia se poate inflama, provocând fasciită. Exemple de fasciită:
Site-uri tematice | |
---|---|
Dicționare și enciclopedii |
|
În cataloagele bibliografice |