Teodosie al II-lea (Patriarhul Constantinopolului)

Teodosie al II-lea ( greacă Θεοδόσιος Β΄ ), nume de familie secular Christianopoulos greacă Χριστιανόπουλος ; Creta , Imperiul Otoman - 1785 , Istanbul , Imperiul Otoman ) - Patriarhul Constantinopolului (1769-1773.

Biografie

Născut în Creta , unde a fost stareț al unei mănăstiri. Mai târziu a slujit ca rector al bisericii catedrale patriarhale Sf. Gheorghe din Constantinopol .

În 1755 a fost ales episcop de Ieris și Svyatogorsk , iar în 1767 a fost ales mitropolit de Salonic , unde a slujit până la alegerea sa ca Patriarh al Constantinopolului, la 11 aprilie 1769. Odată cu alegerea lui Teodosie al II-lea pe tronul patriarhal, sfârșitul așa-zisului. Revolta Oryol , al cărei eșec a dus la începutul represiunilor împotriva populației greco-ortodoxe din Imperiul Otoman , care a ajutat trupele ruse cu binecuvântarea fostului Patriarh Serafim al II -lea și a altor clerici.

În calitate de Patriarhul Teodosie a făcut multe eforturi pentru a salva mănăstirile din Athos de la posibile distrugeri , a ajutat la eliberarea prizonierilor, a sprijinit sistemul școlar și activitățile mănăstirilor. În cooperare cu Patriarhul Sofronie al V -lea al Ierusalimului , el a reușit să reziste efectiv expansiunii Romei în Țara Sfântă. În cele din urmă, el a încercat să găsească o soluție conciliantă [1] cu privire la problema Kollivadas de pe Muntele Athos.

La 16 noiembrie 1773, după intrigile mitropolitului Meletius al Prusiei, a fost nevoit să demisioneze. La pensie, a trăit în mănăstirea Kamariotissa de pe insula Halki . În 1776, după ce și-a pierdut complet vederea, s-a întors la Constantinopol, unde mai târziu a murit.

Note

1. ↑ «οἱ μὲν ἐν Σαββάτῳ τελοῦντες τα τῶν ἀποιχομένων μνημόσυνα καλῶς ποιούσιν, ὡς τὴν ἀρχαίαν παράδοσιν τῆς Ἐκκλησίας φυλάσσοντες, οἱ δὲ ἐν Κυριακῇ οὐχ ὑπόκεινται κρίματι […] Περὶ δὲ τοῦ πυκνότερον ἢ βραδύτερον προσέρχεσθαι τὴ μεταλήψει τῶν ἀχράντων μυστηρίων, φαμέν, ὅτι χρόνος μὲν οὐχ ἄριστοι, ἀναγκαῖα δὲ πάντως ἡ διὰ τῆς θείας μετανοίας καὶ ἐξομολογήσελογήσεστοι Καὶ οἱ μὲν ἐν τῇ ἀρχῇ τοῦ κηρύγματος χριστιανοὶ προσήρχοντό τη τῶν θείων μυστηρίων μεταλήψει καθ ἐκάστην Κυριακήν, οἱ δὲ μετὰ ταῦτα ἐν τεσσαράκοντᾳ ἠμέραις προευτρεπιζόμενοι διὰ τῆς μετανοίας, οὕτω προσήρχοντο. Διὸ ἕκαστος, εἰ ἄξιος, παραβαλλέττω ἑαυτὸν ἐν τοὶς πρώτοις, εἰ δὲ μή, τοὶς δευτέροις, καὶ τοῦτο γὰρ μακαριστὸν […] Κατὰ γοῦν τὸν θεῖον Ἀπόστολον, δοκιμαζέτω ἄνθρωπος ἑαυτὸν καὶ οὕτως ἐκ τοῦ ἄρτου ἐσθιέτω καὶ ἐκ τοῦ ποτηρίου πινέτω»

Surse

• Οικουμενικό Πατριαρχείο
• Διονύσιος Δ. Βαλαής (DD Valais), Ο Μητροπολίτης Θεσσαλονίκης Θεοδόσιος Β΄ (Theodosius II of Constantinople) (1762—1769), Επιστημονική Επετηρίδα της Θεολογικής Σχολής του Α.Π.Θ., Νέα Σειρά, Τμήμα Θεολογίας, Τιμητικό Αφιέρωμα στον ομότιμο καθηγητή Ιωάννη Χρ . Ταρνανίδη (Anale științifice ale Școlii Teologice a Universității Aristotel din Salonic, Seria nouă, Departamentul de Teologie, Omagiu de onoare profesorului emerit JC Tarnanidis), 17 (2007-8), p. 15-46