Futuroshock

Futuroshock / futurshok ( ing.  Future Shock ) este un șoc al viitorului, o reacție psihologică protectoare a unei persoane sau a societății la schimbările rapide și radicale din mediul său cauzate de accelerarea ritmului progresului tehnologic și social . Termenul a fost introdus de sociologul și futuristul american Alvin Toffler într-un articol publicat în Horizon.în 1965 .

Fenomenul descris de Toffler, probabil, ar trebui numit șoc prezent, deoarece șocul este cauzat de coliziunea unei persoane cu schimbări care au avut loc deja în mediu.

Șocul prezentului este cauzat de o discrepanță între realitate și imaginea realității din minte (persoana nu a avut timp să se adapteze). O astfel de discrepanță este generată de schimbări, în special cele rapide, presiunea tot mai mare a evenimentelor, fluxul de cunoștințe, știință, tehnologie și diverse tipuri de informații.

Până la sfârșitul secolului al XX-lea, în legătură cu dezvoltarea futurologiei și transumanismului , a început să apară o viziune holistică a viitorului, care se întinde atât de departe ca niciodată. Societatea și omul s-au confruntat cu sarcina de a se adapta nu numai la schimbările în curs, ci și la cele așteptate . Adică, rata necesară de adaptare a devenit chiar mai mare decât pe vremea lui Toffler. În același timp, cercetătorii moderni admit că problema nu este atât de gravă pe cât a văzut-o Toffler.

Societatea în ansamblu este conștientă de perspectivele sale, dar unii oameni au învățat mai multe despre perspectivele dezvoltării tehnologice decât alții. O întâlnire (de exemplu, în mass-media) cu o tehnologie mai avansată decât este deja cunoscută de om provoacă un șoc viitor.

Șocul viitor poate fi nu numai personal (stresul și dezorientarea care apar la persoanele care au experimentat prea multe schimbări într-un timp prea scurt), ci și în interiorul țării (regiunii) și al lumii (șoc global viitor).

La unii oameni, probabilitatea unui șoc viitor provoacă futurofobie [1] .

Vezi și

Note

  1. Futurofobia este frica de viitor . Preluat la 14 iunie 2018. Arhivat din original la 14 iunie 2018.

Literatură