| Fedorov Vasily Mihailovici | |
|---|---|
| Cetățenie (cetățenie) | |
| Ocupaţie | dramaturg , poet |
| Ani de creativitate | 1803 - 1823 |
| Gen | dramă , comedie |
| Limba lucrărilor | Rusă |
Fedorov Vasily Mikhailovici (circa 1778 - nu mai devreme de 1833) - dramaturg și poet rus din primul sfert al secolului al XIX-lea.
De la nobilii districtului Epifansky din provincia Tula. În 1786 a intrat ca student la Colegiul de Afaceri Externe , a slujit acolo ca actuar (1795), traducător (1796), în diferite funcții într-o expediție secretă și, în cele din urmă, ca secretar cu rang de consilier de curte (din 1809). ). Domn al departamentului economic al Ministerului Poliției (1811-1819), consilier colegial (1816). În noiembrie-decembrie 1819, a slujit în Direcția Teatrelor Imperiale și a fost demis la cererea sa. Alt loc de serviciu nu este cunoscut. În 1833 a solicitat concedierea completă. Membru activ al VOLRS (1816).
Fedorov este menționat în însemnările lui P. A. Karatygin [1] , Jiharev [2] și Grech [3] , precum și în Cronica Teatrului Rus a lui Arapov. Din fire, era un om bun, simplu, dar cu pretenții la inteligență, din cauza căruia a suferit cândva: a fost invitat de dramaturgul N. I. Hmelnițki la casa lui pentru prima lectură la Sankt Petersburg a comediei „ Vai de inteligență ”. „, de către autorul său, A. S. Griboyedov , și-a permis fără succes să compare comedia care nu fusese încă citită cu „Liza” lui, din cauza căreia Griboyedov a început o încăierare cu el și, în cele din urmă, a declarat că nu va citi sub Fedorov. Hmelnițki nu l-a putut calma pe autor, așa că Fedorov a fost forțat să părăsească întâlnirea:
Dramaturgul, din cauza dramei sale nefericite, a trebuit să joace un rol comic, iar comediantul aproape că a jucat o dramă din cauza comediei sale.
— P. A. Karatygin [4]Fedorov a scris destul de multe lucrări, dar toate au fost uitate de mult și au acum doar o mică semnificație istorică și literară.
Fedorov deține următoarele drame și comedii:
Fedorov este și autorul „Odei despre victoria rușilor asupra francezilor” [5] și al poemelor „În cazul în care un inamic invadează granițele ruse”. Traducerile sale includ „Fabulele lui Esop, cu moralizare în versuri și cu adaos de figuri la fiecare fabulă” [6] .