Hafs al-Kufi

Hafs al-Kufi
Arab.
informatii personale
Numele la naștere Hafs ibn Suleiman ibn al-Mughira
Profesie, ocupație curry
Data nașterii 709
Locul nașterii
Data mortii 796
Un loc al morții
Țară
Religie islam
Tată Suleiman ibn al-Mughira
Activitatea teologică
Direcția de activitate qiraat
profesori Asim ibn Abu Najud
Informații suplimentare
Diverse transmițător al celei mai comune „lecturi” a Coranului
Informații în Wikidata  ?

Abu 'Amr Hafs ibn Suleiman al-Kufi , mai cunoscut sub numele de Hafs ( arab. حفص ‎; 709 , Bagdad  - 796 ), [1] [2]  este una dintre figurile semnificative în arta qiraat și citirea Coranului , transmițătorul principal al uneia dintre cele șapte metode canonice de recitare a Coranului . Qiraat Hafsa a devenit cea mai populară metodă de recitare a Coranului în majoritatea regiunilor lumii musulmane [3] .

Biografie

Numele său complet este Abu Amr Hafs ibn Suleiman ibn al-Mughira ibn Abu Dawud al-Asadi al-Kufi. Hafs a fost student și ginere al lui Asim ibn Abu Najud [4] . Născut la Bagdad , Hafs s-a mutat în cele din urmă la Mecca , unde și-a popularizat metoda de recitare a Coranului [4] . În cele din urmă, recitarea lui Asim ibn Abu Najud în varianta Hafs (riwayat Hafs an Asim) a devenit cea mai populară metodă de recitare în lumea musulmană [5] . A fost adoptat oficial ca qiraat standard pentru tipărirea egipteană a Coranului emis sub Fuad I în 1923 [4] . Cele mai multe Coranuri publicate astăzi urmează lectura Hafs, cu excepția celor publicate în Africa de Nord și de Vest [6] unde lectura Varsha ( lectura Nafi în varianta Varsha ) este comună.

Note

  1. ↑ Muhammad Ghoniem și MSM Saifullah, The Ten Readers & Their Transmitters . (c) Conștientizarea islamică.
  2. ↑ Shady Hekmat Nasser, Ibn Mujahid și canonizarea celor șapte lecturi , p. 129.
  3. ↑ Bewley, Aishah.
  4. ↑ 1 2 3 Peter G. Riddell, Early Malay Qur'anic exegical activity , p. 164.
  5. ↑ Cyril Glasse, Noua Enciclopedie a Islamului , p. 268.
  6. ↑ Aisha Geissinger, Gender and Muslim Constructions of Exegetical Authority: A Relecting of the Classical Genre of Qurʾān Commentary , pg. 79.
  Accesați articolul Wikidata