Juan Carlos I | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Spaniolă Juan Carlos I | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Regele Spaniei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
22 noiembrie 1975 - 18 iunie 2014 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Încoronare | 27 noiembrie 1975 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Predecesor |
titlul restaurat; Alfonso XIII Francisco Franco ca caudillo al Spaniei |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Succesor | Filip al VI-lea | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Renunţare | 18 iunie 2014 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Naștere |
5 ianuarie 1938 [1] [2] [3] […] (în vârstă de 84 de ani) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gen | Bourbonii spanioli | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tată | Juan de Barcelona [4] | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mamă | Maria de las Mercedes de Bourbon-Sicilian [4] | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Soție | Sofia Grecul | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Copii | Helena, Ducesa de Lugo [4] , Christina, Ducesa de Palma de Mallorca [4] și Filip al VI-lea [4] | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Educaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Atitudine față de religie | Biserica Catolica | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Autograf | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Monogramă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Premii |
Spania: state straine: Premii dinastice: |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Serviciu militar | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Afiliere | Forțele armate spaniole | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tip de armată |
Armata Aviație Marina |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rang | Căpitan General al Armatei, Forțelor Aeriene și Marinei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
a poruncit | forțele armate spaniole | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Juan Carlos I de Bourbon ( în spaniolă: Juan Carlos I de Borbón y Borbón-Dos Sicilias , născut la 5 ianuarie 1938 , Roma , Regatul Italiei ) este regele Spaniei , șeful statului spaniol și comandant suprem al forțelor armate ale țării. din 22 noiembrie 1975 până în 18 iunie 2014 [5] . Căpitanul general ( 1975 )
Fiul șefului casei regale spaniole , don Juan, Contele de Barcelona , nepotul lui Alfonso XIII . A fost botezat de cardinalul Eugenio Pacelli, ales Papa Pius al XII-lea în anul următor . A crescut în Italia și Portugalia .
În 1947, dictatorul Francisco Franco a proclamat Spania monarhie, dar tronul a rămas neocupat . Contele de Barcelona, principalul candidat la tron, a fost anterior un dușman al lui Franco și a participat la o conspirație împotriva lui. Juan Carlos și fratele său, prin acordul dintre Franco și contele de Barcelona, au fost educați în Spania.
În 1956, singurul frate al lui Juan Carlos - infantul Alfonso în vârstă de 14 ani - a murit în Portugalia, în urma unui accident cu manipularea neglijentă a armelor. Nu se știe dacă Alfonso însuși a apăsat pe trăgaci sau dacă a fost împușcat accidental (în timp ce se juca cu o armă sau curăța țeava) de Juan Carlos.
La 22 iulie 1969, Francisco Franco l-a numit pe Juan Carlos, în vârstă de 31 de ani, fiul cel mare al contelui de Barcelona, ca moștenitor al tronului Spaniei, împotriva voinței tatălui său. În mod tradițional, numai Prințul Asturiei putea fi moștenitorul tronului în Spania , dar din moment ce Franco nu avea autoritatea de a conferi titlul de Prinț al Asturiei lui Juan Carlos, caudillo a inventat titlul special de „ Prinț al Spaniei ” pentru acesta din urmă. Juan Carlos nu trebuia să preia tronul imediat, ci numai după moartea lui Franco, care s-a întâmplat la 22 noiembrie 1975.
La început, multora li s-a părut că domnia lui Juan Carlos va fi de scurtă durată, iar monarhia va fi în curând măturată odată cu moștenirea regimului Franco. Totuși, regele a dat dovadă de lungă vedere prin realizarea reformelor democratice aproape imediat după urcarea la tron . Francoistul ferm Carlos Arias Navarro a fost demis din funcția de șef al guvernului și înlocuit de reformatorul Adolfo Suarez , partidele politice au fost legalizate (1977), iar fostul partid de guvernământ, Falanja Spaniolă , a fost dizolvat . În 1978, a fost adoptată o nouă constituție spaniolă , în care regele a fost declarat moștenitor nu al lui Franco, ci al monarhiei istorice, iar drepturile și libertățile civile au fost garantate . În același an, tatăl lui Juan Carlos I, contele de Barcelona, a renunțat la drepturile sale la tron, iar susținătorii săi, precum și toate celelalte dinastii din Europa, l-au recunoscut în cele din urmă pe Juan Carlos drept rege de drept. Provinciile au primit mai multă independență (Spania s-a transformat într-un stat cu semne de federație ), ceea ce nu a îndepărtat complet problema naționalismului și separatismului . Toate acestea au împăcat cu noul rege partidele de stânga , care erau în mod tradițional republicane .
În 1981, el a rezistat cu succes unei tentative de lovitură de stat din partea armatei care a încercat să restabilească regimul francist . După aceea, liderul comuniștilor spanioli , Santiago Carrillo , care cu șase ani mai devreme l-a numit pe rege „Juan Carlos cel Scurt”, a exclamat în fața camerelor de televiziune peste sentimente: „Doamne să-l salveze pe regele!”
Din 1982, regele s-a implicat puțin în viața politică actuală și a fost perceput în primul rând ca un simbol al unității naționale și un garant al libertăților democratice. Gradul de popularitate al lui Juan Carlos nu este întotdeauna ușor de judecat, deoarece critica directă a personalității sale este în mod tradițional evitată în presă.
În 1984, a efectuat o vizită oficială în URSS și, la o întâlnire cu secretarul general al Comitetului Central al PCUS, KU Chernenko, a ținut un discurs pe calea către democrație.
În 1992, în timpul domniei lui Juan Carlos I, Spania a găzduit cele XXV Jocurile Olimpice de vară , care au avut loc la Barcelona . Regele le-a deschis.
În 2012, regele a fost criticat în presă pentru o excursie costisitoare de safari în Botswana, care includea vânătoarea de elefanți. În plus, s-a discutat despre deteriorarea relațiilor de familie [6] .
Pe 2 iunie 2014, la televiziunea în direct , premierul spaniol Mariano Rajoy a anunțat că „Maestatea Sa Regele Juan Carlos va abdica în favoarea fiului său, Prințul Philip ” [7] , menționând că, „în conformitate cu constituția spaniolă, există trebuie să fie adoptată o lege specială care să permită prințului moștenitor Filip să urce pe tron” și „Parlamentul spaniol va aproba în curând această lege și îl va proclama pe prințul Filip Regele Spaniei” [8] . Însuși Juan Carlos în microblogul Casei Regale a Spaniei de pe Twitter a scris: „Îmi anunț decizia de a renunța la coroana spaniolă” [9] . Potrivit unor rapoarte, abdicarea se datorează unor motive politice și nu are legătură cu starea de sănătate a lui Juan Carlos [10] . Juan Carlos a luat decizia de a abdica în ianuarie și i-a informat pe Mariano Rajoy și pe liderul opoziției socialiste Alfredo Pérez Rubalcaba despre aceasta în aprilie [11] . Ulterior, Juan Carlos, într-o adresă televizată către țară, a explicat motivele acestei decizii spunând că a sosit momentul să predea frâiele puterii unei generații tinere, energice, capabile să implementeze reformele de care țara are nevoie, adăugând că fiul său era pe deplin pregătit să devină rege:
Am decis să-mi pun capăt domniei și să abdice coroana spaniolă. Acest lucru este necesar pentru a depăși și corecta greșelile trecutului, este dictat de voința de upgrade și de dorința unui viitor mai bun [12] .
După ce a abdicat de la tron pe 18 iunie 2014, Juan Carlos I a primit titlul de rege onorific al Spaniei [13] . Pe 3 august 2020, într-o scrisoare oficială trimisă fiului său, Filip al VI-lea, Juan Carlos I și-a anunțat decizia echilibrată de a părăsi voluntar țara sub presiunea informațiilor despre viața sa personală care au devenit cunoscute, pentru a nu deteriora imaginea lui. monarhia spaniolă [14] [15] . În același timp, soția lui Juan Carlos I, regina de onoare Sofia , despre care nu s-a spus niciun cuvânt în mesajul său, rămâne în Spania și va locui în continuare în Palatul Zarzuela , dar nu va îndeplini nicio atribuție oficială la tribunal. , despre divorțul propriu-zis de cei patru regi de onoare și despărțirea lor era cunoscută chiar și în stadiul renunțării [16] . Potrivit informațiilor inițiale, regele abdicat părăsise deja țara în momentul publicării scrisorii sale, ar fi zburat din Porto portughez în Republica Dominicană , unde a stat temporar cu prietenii săi, o familie bogată de emigranți cubanezi din zahăr, Fanjul. , într-o reședință de pe teritoriul complexului turistic de lux „Casa- de Campo” din orașul La Romana [17] [18] . Câteva zile mai târziu, itinerarul lui Juan Carlos I a fost ajustat pe 2 august 2020: de pe aeroportul din Galicia din Vigo , regele de onoare a zburat la Abu Dhabi cu un avion privat Global 6500 și a stat la invitație în suita prezidențială a hotelului Emirates Palace . a unui prieten, prințul Muhammad ibn Zayed Al Nahyan [ 19] .
Cu câteva luni înainte de această scrisoare a regelui de onoare, în mass-media au apărut informații că, în 2008, regele Juan Carlos deținea conturi în străinătate care nu au fost declarate autorităților fiscale și, de asemenea, în special, a primit 65 de milioane de euro din cercurile apropiate rege al Arabiei Saudite , pe care l - a prezentat ulterior iubitei sale Corinne Larsen . Cu privire la aceste fapte, parchetul Curții Supreme a Spaniei a deschis o anchetă, considerând că după abdicare, regele Juan Carlos I și-a pierdut imunitatea [20] . Ancheta împotriva lui Corinne Larsen este în desfășurare în cantonul elvețian Geneva . Judecătorul Manuel García-Castellón de la Colegiul Național Judiciar Spaniol a chemat-o să depună mărturie în calitate de martor în cazul Spaniei în 7 și 8 septembrie 2020 [21] . Guvernul de coaliție al PSOE și Podemos a insistat ca Juan Carlos I să-și părăsească reședința oficială, Palatul Zarzuela, și, de asemenea, să renunțe la titlul de rege onorific [22] . Juan Carlos I nu este pregătit să se despartă voluntar de titlul de rege onorific, dar poate fi privat de acesta prin decret al actualului rege [23] .
Jurnaliștii spanioli subliniază ironia sorții și repetarea în istoria monarhiei spaniole: sub regimul francist din Spania, ambii au revendicat tronul în țară: tatăl, don Juan de Bourbon, contele de Barcelona , și fiul. Juan Carlos I, dar acesta din urmă și-a trădat tatăl și a luat tronul Spaniei din mâinile dictatorului Franco . Ulterior, tatăl și fiul s-au împăcat, iar în mai 1977 contele de Barcelona a renunțat la drepturile sale dinastice pentru a legitima domnia fiului lui Juan Carlos I, care a urcat pe tron cu un an și jumătate mai devreme. Pentru a salva coroana spaniolă, însuși Juan Carlos I a trebuit să facă același pas în 2014, iar șase ani mai târziu a intrat în „autoexil” [24] .
Începând cu 2021, Juan Carlos este sub mai multe investigații în Spania [25] .
Din 12 mai 1962, este căsătorit cu Sofia a Greciei , fiica regelui Paul I al Greciei din dinastia Glücksburg . Copii:
Tronul a trecut lui Filip, Prințul Asturiei. Următoarele în linia succesorală sunt fiicele sale Infanta Leonor (n. 2005 ) și Sophia (n. 2007 ), după - Infanta Elena, cei doi copii ai săi, apoi - Infanta Christina și cei patru copii ai săi.
data | Răsplată | Scrisori | |
---|---|---|---|
17 mai 1977 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Lână de Aur | ||
22 noiembrie 1975 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Regal Venerabil al lui Carlos III | ||
22 noiembrie 1975 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Isabellei Catolica | ||
22 noiembrie 1975 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Militar Regal din San Fernando | ||
22 noiembrie 1975 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Militar Regal al Sfântului Hermenegildo | ||
14 mai 1977 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Montesa | ||
14 mai 1977 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Alcantara | ||
14 mai 1977 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Calatrava | ||
14 mai 1977 - 19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Santiago | ||
14 mai 1977—19 iunie 2014 | Suveran al Ordinului Reginei Marie Louise | ||
Cavaler de Mare Cruce a Ordinului Meritul Militar al Diviziei Albe | |||
Cavaler de Mare Cruce a Ordinului Meritul Naval al Diviziei Albe | |||
Cavaler de Mare Cruce a Ordinului Forțelor Aeriene, Divizia Albă |
Țară | Data livrării | Răsplată | Scrisori | |
---|---|---|---|---|
Vatican | Marea Cruce pe lanțul Ordinului lui Pius al IX-lea | |||
Ordinul Maltei | Bali - Cavaler Mare Cruce de Onoare și Devotament | |||
Filipine | Lanțul Marelui Ordin al Sikatung | |||
Franţa | Marea Cruce a Ordinului de Merit | |||
Grecia | 13 mai 1962 | Marea Cruce a Ordinului Mântuitorului | ||
Republica Dominicană | 24 octombrie 1969 | Marea Cruce cu Steaua de Aur a Ordinului lui Cristofor Columb | ||
Iranul | 14 octombrie 1971 | Medalie jubiliară a 2500 de ani de la întemeierea Imperiului Persan | ||
Iranul | 1978 | Lanțul Ordinului Pahlavi | ||
Finlanda | 4 iunie 1975 | Lanț de ordine și Marea Cruce a Ordinului Trandafirului Alb | ||
Columbia | 1976 | Marea Cruce a Ordinului Boyaca | ||
Germania | 19 aprilie 1977 | Marea Cruce a Clasei Speciale a Ordinului de Merit pentru Republica Federală Germania | ||
Venezuela | 8 septembrie 1977 | Lanțul Ordinului Eliberatorului | ||
Guatemala | 10 septembrie 1977 | Marea Cruce a Ordinului Quetzal | ||
Honduras | 13 septembrie 1977 | Marea Cruce a Ordinului Francisco Morazán | ||
Salvador | 14 septembrie 1977 | Marea Cruce cu Steaua de Aur a Ordinului José Matias Delgado | ||
Panama | 16 septembrie 1977 | Lanțul Ordinului Manuel Amador Guerrero | ||
Mexic | 8 octombrie 1977 | Lanțul de ordine al Vulturului Aztec | ||
Senegal | 13 noiembrie 1978 | Marea Cruce a Ordinului Leului | ||
Austria | 31 ianuarie 1978 | Mare Steaua de Onoare pentru serviciile aduse Republicii Austria | ||
Portugalia | 17 aprilie 1978 | Marele lanț al infantului don Enrique [27] | GColIH | |
Franţa | 28 iunie 1978 | Marea Cruce a Ordinului Legiunii de Onoare | ||
Belgia | 26 septembrie 1978 | Marea Cruce a Ordinului Leopold I | ||
Portugalia | 11 octombrie 1978 | Marele lanț al Ordinului militar Santiago și Sabia [27] | GColSE | |
Columbia | 1979 | Cavaler de Mare Cruce cu Steaua de Aur a Ordinului Militar Sfântul Carlos | ||
România | 1979 | Ordinul Steaua României, clasa I | ||
Panama | 28 aprilie 1979 | Marea Cruce a Ordinului Vasco Nunez de Balboa | ||
Suedia | 5 octombrie 1979 | Cavaler al Ordinului Serafimilor | RSerafO | |
Danemarca | 17 martie 1980 | Cavaler al Ordinului Elefantului | R. af E. | |
Italia | 26 mai 1980 | Marea Cruce decorată cu Marea Panglică a Ordinului de Merit al Republicii Italiene [28] | ||
Ecuador | 13 mai 1980 | Marea Cruce a Ordinului Național San Lorenzo | ||
Luxemburg | 9 iulie 1980 | Cavaler al Ordinului Leul de Aur din Nassau | ||
Japonia | 28 octombrie 1980 | Lanț de comandă de crizantemă | ||
Arabia Saudită | 1981 | Lanțul Ordinului Regelui Abdulaziz | ||
Norvegia | 14 aprilie 1982 | Marea Cruce a Ordinului Sfântul Olaf | ||
Nepal | 19 septembrie 1983 | Ordinul de Onoare | ||
Iordania | 26 martie 1985 | Lanțul de ordine al lui Hussein ibn Ali | ||
Olanda | 8 octombrie 1985 | Marea Cruce a Ordinului Leului Olandez | ||
Islanda | 16 septembrie 1985 | Lanțul ordinului și Marea Cruce a Ordinului Soimului | ||
Marea Britanie | 1986 | Lanț regal victorian | ||
Zair | 1 decembrie 1986 | Marele Cordon al Ordinului Leopardului | ||
Tailanda | 19 noiembrie 1987 | Cavaler al Ordinului Rajamitrabhorn | ร.ม.ภ. | |
Portugalia | 13 octombrie 1988 | Marele Ordin al Libertății [27] | GColL | |
Marea Britanie | 17 octombrie 1988 | 974 Comandantul Ordinului Jartierei | KG | |
Maroc | 25 septembrie 1989 | Gradul special al Ordinului Muhamadiyya | ||
Brazilia | 16 mai 1991 | Ordinul Crucea de Sud | ||
Nigeria | 19 noiembrie 1991 | Marele Comandant al Ordinului Nigerului | GKON | |
Costa Rica | 26 ianuarie 1993 | Cavaler de Mare Cruce cu Steaua de Aur a Ordinului Juan Mora Fernandez | ||
ceh | 1995 | Marea Cruce a Ordinului Leului Alb | ||
Portugalia | 23 august 1996 | Marea Cruce a Ordinului lui Hristos [27] | GCC | |
Republica Coreea | 1996 [29] | Cavaler Marele Ordin al Mugunghwa | ||
Ucraina | 1996 | Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept, clasa I | ||
Egipt | 18 februarie 1997 | Colier al Ordinului Nilului | ||
Africa de Sud | 15 februarie 1999 | Marea Cruce a Ordinului Bunei Speranțe | ||
Portugalia | 11 septembrie 2000 | Lanț de ordine mare | Ordinul militar Turnul și Sabia, Valorile, Loialitatea și Meritul [27] | GColTE |
20 mai 1970–2000 | Mare Cruce | GCTE | ||
Polonia | 14 mai 2001 | Cavaler al Ordinului Vulturul Alb | ||
Chile | 4 iunie 2001 | Lanțul de merit | ||
Slovacia | 2002 | Comandant al Ordinului Crucii Albe Duble, clasa I [30] | ||
Algeria | 2 octombrie 2002 | Marele Maestru al Ordinului Național de Merit [31] | ||
România | 2003 | Lanțul de ordine al Stelei României | ||
Uzbekistan | 24 ianuarie 2003 [32] | Ordinul Serviciului Distins | ||
Bulgaria | 10 iunie 2003 [33] | Ordinul Stara Planina cu panglică | ||
Peru | 5 iulie 2004 | Marea Cruce cu diamante a Ordinului Soarelui | ||
Letonia | 16 octombrie 2004 | Lanțul de ordine și Marea Cruce a Ordinului celor Trei Stele [34] | ||
Ungaria | 31 ianuarie 2005 | Lanțul de merit al secției civile | ||
Lituania | 1 iunie 2005 | Lanțul Ordinului și Marea Cruce a Ordinului Vytautas cel Mare | ||
Portugalia | 18 iunie 2007 | Marea Cruce a Ordinului Avista [27] | GCA | |
Estonia | 9 iulie 2007 | Ordinul Lanț și Marea Cruce a Ordinului Crucii Țării Mariei | ||
Filipine | 3 decembrie 2007 | Marele Lanț de Lakandula | ||
Argentina | 2009 | Ordinul Eliberatorului din San Martin | ||
Jamaica | 17 februarie 2009 | Comandant al Ordinului Excelenței | OE | |
Liban | 19 octombrie 2009 | Grad special al Ordinului de Merit | ||
Malta | 25 noiembrie 2009 | Însoțitor de onoare al Ordinului Lanțul de Merit | KUOM | |
Rusia | 2011 | Premiul de Stat al Federației Ruse pentru realizări remarcabile în domeniul activității umanitare [35] | ||
Kazahstan | 1 februarie 2013 | Ordinul Vulturului de Aur |
Țară | data | Răsplată | Scrisori | |
---|---|---|---|---|
Bourbonii napolitani | 1960 | Marea Cruce a Sfântului Ordin Militar Constantinian Sfântul Gheorghe | ||
Bourbonii napolitani | Ordinul Sfântului Ianuarie | |||
braganca | Marea Cruce a Ordinului Imaculata Zămislire a Fecioarei din Villa Vicosa | |||
dinastia Savoy | Ordinul Suprem al Sfintei Vestiri | |||
Wittelsbach | Ordinul Sfântului Hubert |
Site-uri tematice | ||||
---|---|---|---|---|
Dicționare și enciclopedii | ||||
Genealogie și necropole | ||||
|
Regi și reginele Spaniei | ||
---|---|---|
Habsburgi (1516-1700) |
| |
Bourbons (1700-1808) |
| |
Bonapartes (1808-1813) | Iosif I (1808-1813) | |
Bourbons (1814-1868) |
| |
Dinastia Savoy (1871-1873) | Amadeus I (1871-1873) | |
Bourbons (1874-1931, 1975-) |
|