| Ivangu | |
|---|---|
| Numele la naștere | Ivangu [1] |
| Data nașterii | 1926 |
| Locul nașterii | Chukotka |
| Data mortii | 1963 |
| Un loc al morții | Chukotka |
| Cetățenie | |
| Ocupaţie | romancier |
| Ani de creativitate | 1955-1963 |
| Gen | proză |
| Limba lucrărilor | eschimos , rus |
Aivangu (1926-1963) a fost primul scriitor sovietic eschimos care a aparținut primei generații a popoarelor indigene din Nord, care a avut ocazia nu numai oral, ci și în scris să-și exprime gândurile în limba lor maternă.
Un vânător eschimos, fiul celebrului sunătoare Kaynynan și Ainanauk, păstrătorul tradițiilor familiei eschimoși. Educație - șapte clase.
În 1957 s-a îmbolnăvit și a ajuns la un dispensar de tuberculoză . În 1959, durerile de spate ale lui Ivangu s-au agravat. Din 1961 - un invalid, legat de pat. Pacient cu tuberculoză, imobilizat la pat, a continuat să scrie până în ultimele sale zile.
Aivangu și-a demonstrat pentru prima dată abilitățile literare în toamna anului 1955, când a tradus în limba eschimoși piesa lui V. Ivakin „Soarele peste tundră” despre lupta primului șef al Consiliului Național Maina împotriva șamanilor și a jucat rolul lui Maina. in joaca.
Folcloriştii şi etnografii l-au folosit multă vreme pe Ivanga ca informator. Le-a dictat poveștile mamei sale, a tradus texte individuale la cererea lor, a clarificat sensul cuvintelor de neînțeles.
Într-o zi i-au sugerat lui Ivang însuși să scrie ceva despre viața eschimoșilor. După ceva timp, Ivangu le-a oferit oamenilor de știință șase caiete pentru studenți: pe o pagină erau texte în limba eschimosă, iar pe cealaltă - o traducere literală în rusă. Pe pagina de titlu a primului caiet, Aivangu a notat: „ Unipamsyugyt - „Povești”, p. Chaplino, districtul Providensky, regiunea Magadan. a scris Ivan. Nu există nume și prenume. Născut în 1926. Educație șapte clase. Persoană cu dizabilități. martie 1961”.
Manuscrisul a fost format din 17 povestiri. Mai târziu, li s-a adăugat o carte de povești scrisă de Aivangu în eschimos și în rusă, Istoria satului nostru Ungazik (acum stocată în arhivele Muzeului Regional de Cunoștințe Locale Chukotka).
G. A. Menovshchikov (1911-1991), lingvist, folclorist, doctor în filologie, unul dintre fondatorii studiilor științifice eschimose , a fost primul care a apreciat darul literar al povestitorului eschimos , după ce a pregătit una dintre nuvele sale pentru colecția de proza nordicilor „O noapte de la Moscova la taiga” (1961).
Una dintre ultimele povestiri, „Insula noastră de păsări”, scrisă doar în limba rusă, arată gravitatea stării fizice a scriitorului, dorul său de fosta viață liberă.
Poveștile lui Ivangu au devenit primele opere ale literaturii eschimoși. În 1961 au fost traduse în rusă și publicate sub titlul „De la Moscova la taiga într-o noapte” [2] .
Opera sa este de mare valoare literară nu numai pentru eschimoși, ci și pentru toate popoarele indigene din Nord.