Limba Chukchi

Limba Chukchi (un nume învechit este limba Luoravetlan , autonume: ԓgygoravetԓen yiԓyiԓ [ɬǝɣˀoraβetɬˀɛn jiɬǝjiɬ] ) este limba Chukchi , una dintre limbile familiei Chukchi-Kamchatka .

Limba Chukchi este vorbită pe teritoriul Regiunii Autonome Chukotka , în partea de nord-est a Koryaksky Okrug , precum și în regiunea Nizhnekolymsky a Republicii Sakha (Yakutia) . Conform recensământului din 2010 , erau puțin sub 16.000 de Chukchi; dintre aceștia, 7649 (48%) au numit limba Chukchi limba lor maternă [2] , dar doar 4563 (29%) au indicat că o cunosc [3] .

În anii 1920, limba Chukchi a fost redenumită Luoravetlan , dar acest nume nu a rămas.

Relații externe

Contactele externe ale limbii Chukchi nu au fost studiate; natura contactelor dintre limba Chukchi și limbile eschimose poate fi acum discutată doar în ordinea punerii întrebării. Studiul acestei probleme este foarte îngreunat de lipsa monumentelor scrise. Influențele de contact ale limbii ruse sunt exprimate în împrumuturi lexicale și presiune asupra sintaxei superficiale ; acesta din urmă se manifestă în limba scrisă (texte traduse) și nu afectează vorbirea orală de zi cu zi a Chukchi.

Sistemul de numere cu două zecimale , caracteristic limbii Chukchi, a fost recunoscut și în numele sutelor, spre deosebire de limbile cecenă , avară sau franceză , care sunt, de asemenea, caracterizate printr-un sistem de numere cu douăzeci de zecimale în numele zecilor. În special, elementul ӄlikkin  - 20 a fost folosit anterior pentru aceasta ( ӈireӄӄlikkin  „patruzeci” (2 × 20); mytlyӈӈlekken  „o sută” (5 × 20); ӄliӄӄlikkin  „patru sute” (20 × 20)).

În limba Chukchi modernă, există numere care sunt construite după modelul rusesc, folosind împrumuturi rusești „o sută” și „o mie”: ӈireӄ o sută  - 200; ӈyroӄ o sută  - 300; ӈyraӄ mii  - 4000.

Interval

Limba Chukchi este limba de comunicare a Chukchi în principal în familiile mono-etnice și în procesul de activitate economică tradițională ( creșterea renilor ). Emisiunile de radio și televiziune sunt efectuate în limba chukchi, sunt citite rapoarte și au loc conversații. Limba muncii de birou și a activităților administrative este rusă, care este și limba de comunicare interetnică în teritoriile în care Chukchi sunt în contact cu Koryaks , Yakuts , etc. Aproape toată lumea vorbește limba rusă (în diferite grade).

În școli , limba Chukchi este predată ca materie. În anul universitar 2015-2016, limba a fost predată în 28 de școli din regiunea autonomă Chukotka, 1.616 copii au studiat-o [4] .

Dialecte

Diviziunea dialectală a limbii Chukchi este nesemnificativă. Există un dialect estic ( Uelensky ), care stă la baza scrisului , un dialect occidental ( Kolymsky ) și un grup de dialecte sudice (la sud-est de Chukotka): Enmylinsky, Nunligransky și Khatyrsky. Acestea din urmă sunt caracterizate de trăsături fonetice și morfologice care îi apropie de limbile Kerek și Koryak .

Conform datelor preliminare, dialectele pot fi distinse în cadrul fiecărui dialect . Dialectologia limbii Chukchi este slab studiată; în ciuda acestui fapt, se poate afirma cu încredere că utilizarea limbii literare nu provoacă dificultăți pentru niciunul dintre grupurile teritoriale ale Chukchi.

Specific de gen

O caracteristică interesantă a limbii Chukchi este că femeile și bărbații vorbesc diferit. Există un tabu ca femeile să pronunțe numele rudelor soțului lor și cuvinte care sună similar [5] . Există, de asemenea, o diferență în pronunția cuvintelor obișnuite. Acolo unde bărbații pronunță sunetul „r” sau combinația „rk”, femeile pronunță sunetul „ts” sau „tss”. De exemplu, „morsa” în pronunția masculină sună ca „ ryrky ” , iar în femeie – ca „ tsytstsy ” [ 6 ] . Alte exemple: bărbații pronunță ch , femeile - c : ch aivygy rg yn (masculin), ts aivygy ts yn (femeie) (în propoziția Chayvygyrgyn mygiteg'en! / Tsaivygytsyn mygiteg'en! ) sau cha aivygy rg yn regiteӈe (masculin ) - ts aivygy ts yn ts egiteӈe (femeie); „C” poate fi înlocuit și cu „c”: soapynete with ӄyk pan r euts (soț) - soapy -ts ӄyk pan t eug (femeie) (în propoziția de tine ӈ выyn ӈyk pancuyki ӄiӄyinu выyn ӈyn выyn ӈyn .

Scrierea

Potrivit unor surse, prima carte în limba Chukchi a fost tipărită încă din 1823 într-o ediție de 10 exemplare [8] . Scrierea în limba Chukchi există din 1931 (inițial - pe bază de latină , din 1937 - în chirilică ). Baza limbajului scris a fost dialectul oriental (Uelensky). Ziarele sunt publicate în limba Chukchi (ziarul Krayniy Sever are anexe în limba Chukchi), literatură socio-politică și de ficțiune, atât traduse, cât și originale ( Yu. Rytkheu , A. Kymytval și alții). Cu toate acestea, este încă prematur să vorbim despre existența unui limbaj literar normativ - este în proces de formare. Regulile de ortografie Chukchi trebuie clarificate și îmbunătățite.

Alfabetul Chukchi modern:

Caracteristici lingvistice

Fonologie

Chukchi are 6 foneme vocalice și 14 consoane (7 zgomotoase și 7 sonate). Nu există opoziție între consoanele dure și moi ; nu există, de asemenea , consoane stop vocale . Oprirea glotală Chukchi este un fonem consonantic independent. Nu există diftongi în limba Chukchi , deși există combinații care sună aproape de ei.

Sunete consoane care nu au corespondență în rusă

Consoane		Caracteristica sunetului	Exemplu (cuvinte)
Vocat	[ӈ] ( [ŋ] )	O consoană nazală velar .	Koi҈yn „cupă” Ӈiԓgyn „curea”
	[în] ( [β] )	consoana labiala .	Vanav „gumă de mestecat, rășină” Vaԓy „cuțit”
	[r] ( [ɣ] )	O versiune vocală a rusă x (r belarus, uneori rus bu xg alter).	Gytgyt „lacul” Sala de sport „I”
Surd	[ʔ]	Un sunet gutural (începutul pronunției cu închiderea completă a corzilor vocale, urmată de o explozie).	Reeʼkun să „ jignească” Eʼmi „unde” Iʼny „lupul”
	[hʹ]	Pronunția este uneori mai apropiată de rusă [sʹ], uneori ca rusă moale [hʹ].	Chymche „închide” Chaat „lasso” Vetchak „ridică-te (în picioare)”
	[ԓʹ] ( [ɬ] )	Spirant lateral alveolar fără voce .	Ԓuk „a vedea, a găsi” Ԓymӈԓ “basm”
	[ӄ] ( [q] )	Sunet uvular (de trestie). Oploziv uvular fără voce .	Vӄet "pas" Ӄaat "cerb"

Armonia vocalelor

Vocalele	Vocalele din prima serie (slabă).	Vocalele seriei a 2-a (puternice).		Exemplu (cuvinte)
a, și, o, u, s, uh	uh	→	A	Neneny „copil” Nananagty „(către) copil”
	la	→	despre	Uttuut „copac” Ottepy „din copac”
	și	→	uh	Titi҈y „ac” Teteipa „din ac”

Reducerea vocalelor

Limba Chukchi este caracterizată de armonia vocală vocală , iar armonia vocală în Chukchi este cea mai stabilă în comparație cu alte limbi înrudite - Koryak și Itelmen , unde acest fenomen este adesea încălcat din cauza reducerii vocalelor ( O. A. Mudrak interpretează situația în Koryak şi Itelmen ca păstrarea unui sinarmonism pe trei rânduri). Cu toate acestea, reducerea este prezentă și în Chukchi. Vocala /ə/ , care în orice poziție sună destul de neclar și scurt, la începutul și sfârșitul cuvintelor, precum și într-o silabă neaccentuată, sună complet nedefinit. Vocalele /e/ și /a/ din silaba deschisă finală sunt, de asemenea, reduse și devin /ə/ . Cu toate acestea, atunci când adăugați afixe ​​la astfel de cuvinte, vocala își restabilește calitatea.

În limba Chukchi, există și o pierdere completă a vocalelor din cauza reducerii dezvoltate.

Grupuri de consoane

Normele fonetice ale limbii Chukchi nu permit confluența a două consoane la începutul și sfârșitul cuvintelor, precum și confluența a mai mult de două consoane în mijlocul cuvintelor. Cu toate acestea, datorită reducerii complete dezvoltate a vocalei /ə/ , există excepții de la această regulă [9] .

Accent

Stresul limbii Chukchi este puternic; în plus, vocala accentuată este de obicei mai lungă decât cea neaccentuată. În cuvintele disilabice formate dintr-o tulpină monosilabică și un sufix, accentul cade întotdeauna pe silaba tulpinii (silabă I). În cuvintele cu multe silabe, accentul cade întotdeauna pe ultima silabă a tulpinii. Excepție fac cuvintele cu o tulpină care se termină într-o vocală - o parte semnificativă dintre ele au un accent pe prima silabă a tulpinii.

În cuvintele cu un sufix format dintr-o singură consoană, accentul se deplasează la penultima silabă a tulpinii. În forma neafixată a cuvintelor, accentul se schimbă și pe penultima silabă. În cuvintele formate prin reduplicare rădăcină , accentul cade pe prima silabă. Prefixele nu afectează de obicei plasarea stresului [10] .

Morfologie

Conform structurii sale gramaticale, Chukchi aparține limbilor încorporate . De asemenea, aparține limbilor aglutinante ale caracterului prefix-sufix. Orice cuvânt Chukchi are cel puțin 2 morfeme (dintre care unul va fi rădăcină, iar al doilea - afix), cuvintele au de obicei multe sufixe.

Afixare

Toate afixele Chukchi sunt împărțite în 2 grupuri principale: derivative și formative. Afixele derivate servesc la crearea de cuvinte noi, de exemplu: yylӄyyyl („somn”) - yylӄ-y-l-yn („somnolos”) - yylӄ-et-yk („somn”) - ry-yylӄ-ev-yk („pune a dormi"), etc. Cele formative includ afixe ​​pentru a crea forma aceluiași cuvânt, de exemplu: you-chimgyu-rkyn ("cred") - myt-chimgyu-myk ("am crezut") - chimgyu- k („gândește”) [11] .

Afixele sunt atașate unui cuvânt într-o anumită succesiune: prima - derivativă (de obicei mai multe, tot într-o ordine specială), apoi - formativă (dacă există) și numai apoi - afixele formelor sintactice [12] .

O parte semnificativă a afixelor este formată din morfeme de rădăcină, care sunt rareori folosite ca cuvinte separate sau și-au pierdut semnificația rădăcină în limba modernă. Cu toate acestea, multe afixe ​​nu au nimic de-a face cu morfemele rădăcinilor. Cel mai probabil, inițial limba Chukchi a fost doar o limbă sufixală, iar prefixele au apărut mult mai târziu.

Încorporare și constituire

Încorporarea în limba Chukchi este asociată cu includerea unor tulpini suplimentare în forma cuvântului. Această combinație se caracterizează printr-un accent comun și afixe ​​formative comune. Cuvintele inclusive sunt de obicei substantive , verbe și participii ; uneori adverbe . Pot fi incluse tulpinile substantivelor, numeralelor , verbelor și adverbelor. De exemplu: ga-poyg-y-ma („cu o suliță”), ga-taӈ-poyg-y-ma („cu o suliță bună”); unde poig-y-n  „suliță” și ny-teӈ-ӄin  „bun” (bază - teӈ / taӈ ). You-yara-pker-y-rkyn  „vino acasă”; pykir-y-to  „veni” (bază - pykir ) și yara-ӈy  „casă” (bază - yara ). Uneori sunt incluse două, trei sau chiar mai multe dintre aceste tulpini [13] .

Compunerea în limba Chukchi este direct legată de încorporare. Majoritatea acestor cuvinte complexe s-au dezvoltat tocmai prin încorporare. În unele complexe, este destul de dificil să se tragă o linie între încorporare și compoziție. Cu toate acestea, adăugarea directă a cuvintelor este, de asemenea, dezvoltată pe scară largă, de exemplu: kaletko-ran  „școală” (literal: „casă de pisaj”); velytko-ran  „magazin” (literal: „casa de comerț”) etc. Un strat mare de astfel de vocabular a apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea, odată cu schimbarea modului de viață al Chukchi. Cu toate acestea, multe dintre aceste cuvinte compuse sunt incomod de utilizat; împrumuturile din rusă sunt adesea folosite în schimb, de exemplu, cuvântul „caiet”: kelitku-kelikel (lit.: „hârtie scrisă”) și împrumutat din rusă - tetrat .

Categoriile semantico-gramaticale de cuvinte

În funcție de proprietățile sintactice, morfologice și semantice din limba Chukchi, se disting clasele numelui și verbul finit , se disting și clasa de adverbe și diferite tipuri de cuvinte auxiliare . Nu există o clasă de adjective . Există o clasă de predicative care nu se încadrează în cadrul clasificării tradiționale a părților de vorbire. Numele sunt împărțite pe baza „om – nu om”, diferența se manifestă în pronume interogativ . Există o distincție între singular și plural. În diferite lucrări despre limba Chukchi, se disting de la șapte până la nouă cazuri .

Cifrele

Cifrele Chukchi: [14]

Număr	Nume
unu	Eunneng
2	Ӈireӄ
3	҇yroӄ
patru	҇yraӄ
5	Întâlnit
6	Ynnanmytԓyӈen (1 + 5)
7	Ӈer'amytԓyӈen (2 + 5)
opt	Amӈyrootken (ӈyrʻomytԓyӈen) (3 + 5)
9	Ӄon'achgynken (ӈyr'amytԓyӈen) (4 + 5)
zece	Myngytken
unsprezece	Myngytken ynnen paro (10, 1 în plus)
12	Myngytken ӈir'e paroԓ (10, 2 în plus)
13	Myngytken ӈyr'o paroԓ (10, 3 în plus)
paisprezece	Myngytken ӈyr'a paroԓ (10, 4 în plus)
cincisprezece	Kyԓgynken
16	Kyԓgynken ynnen paroԓ (15, 1 în plus)
17	Kyԓgynken ӈir'e paroԓ (15, 2 în plus)
optsprezece	Kyԓgynken ӈyryo paroԓ (15, 3 în plus)
19	Kyԓgynken ӈyr'a paroԓ (15, 4 în plus)
douăzeci	Ӄԓikkin
21	Ӄԓikkin ynnen paroԓ (20, 1 în plus)
40	Ӈireӄӄԓikkin
cincizeci	Ӈireӄӄԓikkin myngytken paroԓ (40, 10 în plus)
60	Ӈyroӄӄԓekken (3 × 20)
70	Ӈyroӄӄԓekken myngyt paroԓ (60, 10 în plus)
80	Ӈyraӄӄԓekken (4 × 20)
90	Ӈyraӄӄԓekken myngytken paroԓ (80, 10 în plus)
100	Mytԓyӈӄԓekken
111	Mytԓyӈӄԓekken ynnen paroԓ
131	Mytԓyӈӄԓekken myngyt ynnen paroԓ
200	Myngytӄԓekken (10 × 20)
300	Kyԓgynӄԓekken (15 × 20)
400	Ӄԓiӄӄԓikkin (20 × 20)
500	Mytԓyӈcha mytԓyӈӄԓekken paroԓ (400, 100 în plus)
600	Ynnanmytԓyncha mytԓyӈӄԓekken paroԓ (400, 200 în plus)
700	Ӄԓiӄӄԓikkin kyԓgynӄԓekken paroԓ (400, 300 în plus)
800	Ӈireche ӄԓiӄӄԓikkin (2 × 400)
900	Ӈireche ӄԓiӄӄԓikkin myngytӄԓekken paroԓ (2 × 400, 100 suplimentar)

Numerele ordinale sunt formate folosind sufixul -ӄev / -ӄав .

Exemple:

• y'ttyёԓken  "prima ( excepție ) "
• ӈire ӄev  „al doilea”
• ӈyro ӄav  „al treilea”
• ӈyra ӄav  „al patrulea”
• mytԓyӈ ӄav  „al cincilea”
• ynnanmytԓyӈ ӄav  „al șaselea”
• ӈer'amytԓyӈ ӄav  „al șaptelea”
• ӈyrʻomytԓyӈ ӄav  „al optulea”
• ӈyr'amytԓyӈ ӄav  „al nouălea”
• myngytken ynnen paro ӄav  „al unsprezecelea”
• kyԓgynӄav  „al cincisprezecelea”
• ӄԓik ӄev  „al douăzecilea”
• ӄԓikkin myngytken paroԓ ӄav  „al treizecilea”

Litere mari

În limba Chukchi, o literă mare este scrisă în următoarele cazuri: [15]

• În numele, patronimele și prenumele oamenilor: Yuri Sergeevich Rytgev " Yuri Sergeevich Rytkheu ", Stepanida Tyӈeӈevyt "Stepanida Tynenevyt".
• În poreclele animalelor: Gymyk varkyn ӄoraӈy Iʼӈkeԓi „Am o căprioară Inkeli”.
• La începutul propoziţiilor. Ӄ ԓyavy ԓ gamemy ԓёԓen.  „Omul a primit sigiliul ”.
• În titlurile lucrărilor literare, ziare, reviste: Ivan Oʼmryvye nitӄin redactor al ziarelor „Eygysӄyn” „Ivan Omruvye - redactor al ziarului „ Nordul Îndepărtat „”.
• În numele țărilor, așezărilor, lacurilor, râurilor și munților: Chavchyvat yԓgytg'at vaamchormety Ekulymen „Pastorii de reni au migrat pe malurile râului Kolyma ”, Kagyrgyn „ Anadyr ” (oraș), Vaamyochgyn „ Vaamochka ” (lacul), Inau „Inak” (munte).

Literatura Chukchi

Din anii 1950, un număr de scriitori și poeți au scris în limba Chukchi. Printre acestea se numără următoarele:

• Valgirgin, Mihail Vasilevici (1939-1978);
• Geutval, Claudia Ivanovna (1930-2002);
• Keulkut, Victor Grigorievici (1929-1963);
• Kymytval, Antonina Alexandrovna (1938-2015);
• Rytkheu, Yuri Sergheevici (1930-2008).

Dicționare publicate de Chukchi

• Dicţionar Bogoraz V. G. Luoravetlansko-rusă (Cukotsko-rusă) / Ed. S. N. Stebniţki. - M .; L. , 1937.
• Moll T. A., Inenlikei P. I. Dicţionar chukchi-rus. - L . : Editura educațională și pedagogică de stat a Ministerului Educației din RSFSR. Filiala Leningrad, 1957.
• Dicționarul Inenlikey P.I. al chukchi-rus și rus-chukotian. - L. , 1987.
• Rakhtilin V. G. Chukchi-dicționar tematic rus. Manual pentru elevii din clasele 5-9. - Sankt Petersburg. : Iluminismul , 2003. - 126 p. — ISBN 5-09-002585-1 .
• Dicționarul Inenlikey P.I. al chukchi-rus și rus-chukotian. - Sankt Petersburg. : Butarda , 2006. - 255 p. — ISBN 5-94745-170-0 .

Note

1. ↑ Recensământul 2010
2. ↑ Cunoștințe lingvistice ale populației celor mai numeroase naționalități . Recensământul populației din toată Rusia 2010 . (nedefinit)
3. ↑ Cunoștințe lingvistice ale populației popoarelor indigene din Federația Rusă . Recensământul populației din toată Rusia 2010 . (nedefinit)
4. ↑ Limba maternă (link inaccesibil) . Site-ul oficial al Okrugului Autonom Chukotka (2016). Preluat la 24 iulie 2016. Arhivat din original la 18 august 2016. (nedefinit) 
5. ↑ Alpatov Femeile vorbesc diferit
6. ↑ Limba bărbaților și limba femeilor  (link inaccesibil)
7. ↑ Bogoraz V. G. Materiale pentru studiul limbii și folclorului Chukchi. - Sankt Petersburg. , 1900.
8. ↑ Limba Chukchi
9. ↑ Skorik, 1961 , p. 64.
10. ↑ Skorik, 1961 , p. 67-69.
11. ↑ Skorik, 1961 , p. 80-82.
12. ↑ Skorik, 1961 , p. 86.
13. ↑ Skorik, 1961 , p. 98-101.
14. ↑ Pimonenkova E. M., Tynel L. G. Russian-Chukotka phrasebook. - Editura de carte Magadan, 1991. - S. 15-16. — 110 s. — ISBN 5-7581-0123-0 .
15. ↑ I. V. Kulikova. Gramatica limbii Chukchi în tabele. - Sankt Petersburg. : Filiala editurii „Iluminismul”, 2008. - S. 9-10. — 48 s. — ISBN 978-5-09-019930-8 .

Literatură

• P. Ya. Skorik . Gramatica limbii Chukchi. Prima parte. Fonetica și morfologia părților nominale. - Moscova ・ Leningrad: Editura Academiei de Științe a URSS, 1961. - 1200 de exemplare.
• A. P. Volodin, P. Ya. Skorik . Limba Chukchi // Limbile lumii. Limbi paleoasiatice: o colecție. - Indrik, 1996. - S. 23-39 .
• A. S. Asinovsky. Consonantismul limbii Chukchi. - L. , 1991.
• V. G. Bogoraz. Limba Luoravetlansky (Chukotsky) // Limbile și scrierea popoarelor din Nord, partea 3. - M .; L. , 1934.
• P. Ya. Skorik . Limba Chukchi // Limbile popoarelor URSS. - L. , 1968. - T. 5.
• MJ Dunn. O gramatică a lui Chukchi . — 1999.  (engleză)

Link -uri

• Limbi pe cale de dispariție ale popoarelor din Siberia: limba Chukchi
• Charles Wensten. Limba chukchi, literatura chukchi (gramatică, dicționar tematic, literatură) . Arhivat din original pe 2 mai 2011. (nedefinit)
• Manual de fraze rusă-ciukci
• Volodin A. P., Skorik P. Ya. Limba Chukchi
• Basme Chukchi cu interliniare engleză
• Evanghelia lui Luca în Chukchi Arhivat 4 martie 2012 la Wayback Machine
• Supliment la ziarul „Nordul extrem” în limba Chukchi
• Kozlov Alexey. Limba Chukchi: Un cuvânt pentru mai multe sensuri . PostScience . Preluat: 27 septembrie 2021. (nedefinit)
• Sunetul limbii Chukchi (Numere, Salutări și Parabola)

Dicționare și enciclopedii	Rusă mare in jurul lumii Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	GND : 4120368-9 LNB : 000306706 NDL : 00573910

Limbile de stat și oficiale în subiectele Federației Ruse
Limba de stat a Rusiei	Rusă
Limbile de stat ale subiecților Federației	Abaza Avar agul Adyghe Azerbaidjan altaic Bashkir Buryat Dargin Ingush Kabardino-Circasian Kalmyk Karachay-Balkar Komi tătarul din Crimeea Kumyk Lak Lezgi Nogai Mari luncă Mari Muntele Mari mordovian Moksha Erzya osetian Rutulian Tabasaran tătar tatian Tuvan udmurta ucrainean Khakassian Tsakhur cecenă civaș Yakut
Limbi cu statut oficial	Vepsian Dolgansky kazah Karelian Komi-Permyak Mansi Nenets Selkup finlandeză Khanty Chukchi Evenki Chiar Yukagir Yukagir de Nord Yukagir de Sud
Limbile Rusiei Wikipedia în limbile popoarelor Rusiei Literatura popoarelor Rusiei Cântece ale popoarelor Rusiei Dicționare în limbi ruse Mass-media în limbile Rusiei

Limbi Chukchi-Kamchatka
Proto-Chukotka-Kamchatka † ( proto-limbă )
Itelmen (Kamchadal)	Itelmen de Est (Kamchadal de Est) † • Itelmen (Itelmen de Vest, Kamchadal de Vest) • Itelmen de Sud (Kamchadal de Sud) †
Chukci-Koryak	Kerek (†) • Koryak • Nymylan: Alyutor , Karagin (†) ¹, Palan • Chukchi
Note: ¹ clasificarea limbii este discutabilă; † limba moartă ; (†) posibil limbaj moartă

limbi paleoaziene
Yenisei	de Nord Ket Yugian (†) sudic † Arino-Pumpokol: Arinsky † pumpokola † Assano-Kottic: Assanian † Cottian †
Chukci-Kamchatka	Chukci-Koryak alutorsky Karaginsky (†) Kerek (†) Koryak Palanian Chukchi Itelmen Itelmen de Est † Itelmen (Itelmen de Vest) South Itelmen †
Yukaghir-Chuvan	Omok † Chuvan † Yukagir de Nord sudic
Eschimo-Aleut	eschimos inuiți Yup'ik chaplinsky Sirenic † Aleutian
Izolate	Ainu Nivkh
† - limbi moarte (†) - posibil limbi dispărute