Arhiepiscopia Salzburgului

Arhiepiscopia Salzburgului
Arhidioecesis Salisburgensis

Stema arhiepiscopiei
Țară  Austria
Eparhii-sufragane eparhiile Graz-Schekau , Gurk , Innsbruck , Feldkirch
rit latin
Data fondarii 798 ani
Control
Orasul principal Salzburg
Catedrală Catedrala Sfinții Rupert și Vergiliu
Ierarh Franz Lackner [d]
Statistici
parohii 208
Pătrat 9.715 km²
Populația 682.826
Numărul de enoriași 513,125
Ponderea enoriașilor 70,1%
Hartă
kirchen.net
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Arhiepiscopia Salzburgului ( lat.  Archidioecesis Salisburgensis ) este o arhiepiscopie a Bisericii Romano Catolice cu sediul în orașul Salzburg , Austria . Arhiepiscopia Salzburgului include eparhiile Graz-Seckau , Gurk , Innsbruck , Feldkirch . Catedrala Arhiepiscopiei Salzburgului este Biserica Sfinților Rupert și Vergiliu din Salzburg.

Istorie

Potrivit vieții Sfântului Severin „ Vita Sancti Severini ”, scrisă după moartea sa la începutul secolului VI, în jurul anului 450, pe teritoriul actualului Salzburg existau două biserici și o mănăstire . Primul episcop al acestor teritorii a fost Sfântul Maxim, care a fost ucenic al Sfântului Severin și stareț al mănăstirii. Al doilea episcop a fost Sfântul Rupert , care la sfârșitul secolului al VII-lea a întemeiat o nouă mănăstire a Sfântului Petru pe râul Salzach , lângă care a început să se formeze viitorul Salzburg.

În 798 , Papa Leon al III-lea l-a numit pe episcopul Arn de Salzburg ca mitropolit al Bavariei . Mitropolia Bavariei cuprindea eparhiile din Eparhia München și Freising , Passau , Regensburg , Bolzano-Brixen .

La mijlocul secolului al IX-lea, episcopul Adalvin de Salzburg s-a confruntat cu pretențiile regelui morav Rostislav , care a pus mâna pe pământurile dintre Dunăre și Dyja și a alungat preoții bavarez din Moravia . Chiril și Metodiu predicau în Moravia în acest timp . Episcopul Adalvin a protestat împotriva activităților lor în metropola sa. Metodie a fost chemat la Sinodul din Salzburg și Adalvin i-a interzis să predice în Moravia.

În secolul al XI-lea, la Salzburg, Biserica Catolică a fost persecutată de guvernul imperial, care era în dispută cu Vaticanul. După numirea Arhiepiscopului de Salzburg Gebhard de către Papa Grigore al VII-lea , acesta s-a confruntat cu opoziție cu intrarea în scaun. Arhiepiscopul Gebard a fost în exil timp de nouă ani. Succesorul său arhiepiscopul Timo a fost închis timp de cinci ani și a murit în închisoare în 1102. În 1122, a fost semnat un acord între Vatican și împărat, iar activitatea arhiepiscopului a fost permisă la Salzburg.

În 1213, arhiepiscopia de Salzburg a devenit arhiepiscopie-principat . Arhiepiscopul Eberhard al II-lea de Regensber a primit titlul de prinț imperial. În 1245, după Sinodul de la Lyon , Papa Inocențiu al IV-lea l- a excomunicat pe episcopul Eberhard al II-lea de Regensburg pentru că l-a sprijinit pe Frederic al II-lea .

În secolul al XVI-lea, luteranismul a început să pătrundă în arhiepiscopia de Salzburg din Germania . Arhiepiscopul Paris von Londron ia invitat pe iezuiți la Salzburg pentru a se angaja în lucrarea misionară în rândul protestanților. Din cauza persecuției din partea Bisericii Catolice, mulți protestanți s-au mutat în Hanovra, Prusia de Est, America de Nord.

La 28 ianuarie 1785, Arhiepiscopia de Salzburg a cedat o parte din teritoriul său Episcopiei de Leoben.

În 1803, Arhiepiscopia de Salzburg a dobândit statutul de Mare Ducat de Salzburg , subordonat arhiducelui Ferdinand al III-lea .

Lista ordinarilor

  • Sfântul Maxim (+ 476);
  • Sfântul Rupert (698-718);
  • Sfântul Vergiliu (745-784);
  • Arn (784-821);
  • Adalram (821-836);
  • Liupram (836-859);
  • Adalvin (859-873);
  • Adalbert I (873);
  • Dietmar I (873-907);
  • Pellegrin I (907-923);
  • Adalbert al II-lea (923-935);
  • Egilolf (935-939);
  • Arold (939-958);
  • Frederic I (958-991);
  • Hartwig (991-1023);
  • Gunther (1024-1025);
  • Dietmar II (1025-1041);
  • Baldovin (1041-1060);
  • Gebhard (1060-1088);
  • Timo (1090-1101);
  • Conrad I de Abensberg (1106-1147);
  • Eberhard I de Hypolstein-Byburg (1147-1164);
  • Conrad al II-lea al Austriei (29.06.1164 - 28.09.1168);
  • Adalbert al III-lea al Boemiei (1168-1177);
  • Conrad al III-lea de Wittelsbach (1177-1183);
  • Adalbert al III-lea al Boemiei (1183-1200) - a doua oară;
  • Eberhard al II-lea din Truchsee (1200-1246);
  • Burkhart von Ziegenheim (1247);
  • Filip din Carintia (1247-1256);
  • Ulrich von Seckau (1256-1265);
  • Vladislav de Salzburg (6.10.1265 - 27.04.1270);
  • Frederic al II-lea de Walchen (1270-1284);
  • Rudolph din Hohenek (1284-1290);
  • Konrad al IV-lea de Fonsdorf (1291-1312);
  • Weichard din Pollheim (1312-1315);
  • Friedrich al III-lea de Liebnitz (1315-1338);
  • Heinrich Pirnbrunner (1338-1343);
  • Ordolf de Wisseneck (1343-1365);
  • Pellegrin al II-lea din Puheim (1365-1396);
  • Grigory Shenk Ostervitsky (1396-1403);
  • Eberhard al III-lea din Neuhaus (1403-1427);
  • Eberhard al IV-lea din Starhemberg (1427-1429);
  • Johann von Reisberg (1429-1441);
  • Friedrich Truchses von Emmerberg (30.09.1441 - 3.04.1452);
  • Sigmund von Volkersdorf (04/10/1452 - 11/3/1461);
  • Cardinalul Burkhard von Weispriach (16.11.1461 - 16.02.1466);
  • Bernhard von Rohr (25.02.1466 - 21.03.1487);
  • Johann Beckenschlager (21.03.1487 - 15.12.1489);
  • Friedrich von Schaumberg (19.12.1489 - 4.10.1494);
  • Sigmund von Gollenegg (16.10.1494 - 3.07.1495);
  • Leonhard von Keuchach (07/07/1495 - 06/08/1519);
  • Cardinalul Matthew Lang von Wellenburg (08.06.1519 - 30.03.1540);
  • Michael von Künburg (21.07.1554 - 17.11.1560);
  • Johann Jacob von Köhn-Belasi (28.11.1560 - 04.05.1586);
  • Georg von Künburg (04.05.1586 - 25.01.1587);
  • Wolf Dietrich von Reitenau (03/2/1587 - 03/07/1612);
  • Markus Sitticus von Hohenems (18.03.1612 - 9.10.1619);
  • Paris von Lodron (13.11.1618 - 15.12.1653);
  • Cardinalul Guidobald von Thun (3 februarie 1654 - 7 martie 1668);
  • cardinalul Maximilian Gandolf von Künburg (30.07.1668 - 3.05.1687);
  • Johann Ernst von Thun (30.06.1687 - 20.04.1709);
  • Franz Anton von Harrach zu Rorau (20.04.1709 - 18.07.1727);
  • Leopold Anton Eleutherius von Firmian (4 octombrie 1727 - 22 octombrie 1744);
  • Jacob Ernst von Liechtenstein-Castelkorn (13.01.1745 - 12.06.1747);
  • Andreas Jacob von Dietrichstein (09/10/1747 - 01/05/1753);
  • Sigmund von Schrattenbach (05.04.1753 - 16.12.1771);
  • Hieronymus Joseph Franz de Paula Colloredo von Walsee und Mels (14.03.1772 - 20.05.1812);
  • Sigmund Christoph von Seil und Trauchburg (20.05.1812 - 7.11.1814) - administrator apostolic;
  • Leopold Maximilian von Firmian (1814-1822) - administrator apostolic;
  • Augustine Johann Joseph Gruber (16.02.1823 - 28.06.1835);
  • cardinalul Friedrich zu Schwarzenberg (23.09.1835 - 13.12.1849);
  • cardinalul Maximilian Joseph von Tarnochi (24 octombrie 1850 - 4 aprilie 1876);
  • Franz de Paula Albert Eder (27.05.1875 - 10.04.1890);
  • Cardinalul Johann Evangelist Haller (20.05.1890 - 05.05.1900);
  • Cardinalul Johann Baptist Kachthaler (10.05.1900 - 27.02.1914);
  • Balthazar Kaltner (02/04/1914 - 06/07/1918);
  • Ignatius Rider (08.12.1918 - 10.8.1934);
  • Sigismund Weitz (10.12.1934 - 30.10.1941);
  • Andreas Rohracher (03.02.1943 - 30.06.1969);
  • Eduard Makhainer (9.10.1969 - 17.07.1972);
  • Carl Berg (26.12.1972 - 05.09.1988);
  • Georg Eder (21.12.1988 - 23.11.2002);
  • Alois Kotgasser (22.11.2002 - 4.11.2013);
  • Franz Lakner (4 noiembrie 2013 - prezent).

Sursa

Link -uri