Baschet la Jocurile Olimpice

Versiunea stabilă a fost verificată pe 24 octombrie 2021 . Există modificări neverificate în șabloane sau .

Competiția de baschet de la Jocurile Olimpice de vară a apărut pentru prima dată la Jocurile Olimpice de vară din 1936 de la Berlin și de atunci a fost inclusă în programul tuturor Jocurilor ulterioare. Înainte de aceasta, la Jocurile din 1904 , au avut loc  meciuri demonstrative ale jucătorilor de baschet din SUA . Includerea baschetului în programul olimpic a devenit posibilă după crearea Federației Internaționale de Baschet Amator (FIBA) în 1932 . Datorită negocierilor primului secretar general al FIBA ​​​​Renato William Jones și secretarului general al Comitetului pentru Jocurile Olimpiadei a XI-a Carl Diem la bordul feribotului de la Stockholm în Germania , la 19 octombrie 1934, Comitetul de la Berlin a aprobat includerea baschetului în programul Jocurilor Olimpice în cadrul unei ședințe plenare. Prin decizia sesiunii Comitetului Olimpic Internațional (CIO) din 28 februarie 1935 la Oslo , baschetul a fost recunoscut ca sport olimpic.

Echipa SUA a devenit prima campioană olimpică . Ulterior, jucătorii americani de baschet au pierdut doar de patru ori primul loc la turneele olimpice - în 1972 și 1988 - în fața echipei naționale a URSS , în 2004  - în fața echipei naționale Argentinei și nu au participat deloc în 1980 din cauza boicotului jocuri.

Decizia de a accepta baschetul feminin în programul Jocurilor Olimpice a fost luată la Congresul FIBA ​​de la München , în timpul Jocurilor Olimpiadei XX . La următoarele jocuri din 1976, a avut loc pentru prima dată la Montreal un turneu feminin .

Înainte de Jocurile din 1992 de la Barcelona , ​​conducerea CIO a decis să permită profesioniștilor să participe. După aceea, jucătorii NBA și WNBA au putut concura. Decizia a fost luată în legătură cu utilizarea activă a cvasi-profesioniştilor de către ţările blocului social.

Câștigătorii concursului

Barbati

An Locația
_
Finala Meci pentru locul 3
locul 1 Verifica locul 2 locul 3 Verifica locul 4
1936 Berlin
STATELE UNITE ALE AMERICII
19:8
Canada

Mexic
26:12
Polonia
1948 Londra
STATELE UNITE ALE AMERICII
65:21
Franţa

Brazilia
52:47
Mexic
1952 Helsinki
STATELE UNITE ALE AMERICII
36:25
URSS

Uruguay
68:59
Argentina
1956 Melbourne
STATELE UNITE ALE AMERICII
89:55
URSS

Uruguay
71:62
Franţa
1960 Roma
STATELE UNITE ALE AMERICII
nu [1]
URSS

Brazilia
nu [1]
Italia
1964 Tokyo
STATELE UNITE ALE AMERICII
73:59
URSS

Brazilia
76:60
Puerto Rico
1968 Mexico City
STATELE UNITE ALE AMERICII
65:50
Iugoslavia

URSS
70:53
Brazilia
1972 Munchen
URSS
51:50
STATELE UNITE ALE AMERICII

Cuba
66:65
Italia
1976 Montreal
STATELE UNITE ALE AMERICII
95:74
Iugoslavia

URSS
100:72
Canada
1980 Moscova
Iugoslavia
86:77
Italia

URSS
117:94
Spania
1984 Los Angeles
STATELE UNITE ALE AMERICII
96:65
Spania

Iugoslavia
88:82
Canada
1988 Seul
URSS
76:63
Iugoslavia

STATELE UNITE ALE AMERICII
78:49
Australia
1992 Barcelona
STATELE UNITE ALE AMERICII
117:85
Croaţia

Lituania
82:78
Echipa United
1996 Atlanta
STATELE UNITE ALE AMERICII
95:69
Iugoslavia

Lituania
80:74
Australia
2000 Sydney
STATELE UNITE ALE AMERICII
85:75
Franţa

Lituania
89:71
Australia
2004 Atena
Argentina
84:69
Italia

STATELE UNITE ALE AMERICII
104:96
Lituania
2008 Beijing
STATELE UNITE ALE AMERICII
118:107
Spania

Argentina
87:75
Lituania
2012 Londra
STATELE UNITE ALE AMERICII
107:100
Spania

Rusia
81:77
Argentina
2016 Rio de Janeiro
STATELE UNITE ALE AMERICII
96:66
Serbia

Spania
89:88
Australia
2020 Tokyo
STATELE UNITE ALE AMERICII
87:82
Franţa

Australia
107:93
Slovenia
Clasamentul pentru medalii
Loc Țară Aur Argint Bronz Total
unu  STATELE UNITE ALE AMERICII 16 unu 2 19
2  URSS 2 patru 3 9
3  Iugoslavia unu 3 unu 5
patru  Argentina unu 0 unu 2
5  Spania 0 3 unu patru
6  Franţa 0 3 0 3
7  Italia 0 2 0 2
 Serbia 0 2 0 2
9  Croaţia 0 unu 0 unu
 Canada 0 unu 0 unu
unsprezece  Brazilia 0 0 3 3
 Lituania 0 0 3 3
13  Uruguay 0 0 2 2
paisprezece  Australia 0 0 unu unu
 Cuba 0 0 unu unu
 Mexic 0 0 unu unu
 Rusia 0 0 unu unu
Total douăzeci douăzeci douăzeci 60

Femei

An Locația
_
Finala Meci pentru locul 3
locul 1 Verifica locul 2 locul 3 Verifica locul 4
1976 Montreal
URSS
nu [2]
STATELE UNITE ALE AMERICII

Bulgaria
nu [2]
Cehoslovacia
1980 Moscova
URSS
104:73
Bulgaria

Iugoslavia
68:65
Ungaria
1984 Los Angeles
STATELE UNITE ALE AMERICII
85:55
Coreea de Sud

China
63:57
Canada
1988 Seul
STATELE UNITE ALE AMERICII
77:70
Iugoslavia

URSS
68:53
Australia
1992 Barcelona
Echipa United
76:66
China

STATELE UNITE ALE AMERICII
88:74
Cuba
1996 Atlanta
STATELE UNITE ALE AMERICII
111:87
Brazilia

Australia
66:56
Ucraina
2000 Sydney
STATELE UNITE ALE AMERICII
76:54
Australia

Brazilia
84:73
Coreea de Sud
2004 Atena
STATELE UNITE ALE AMERICII
74:63
Australia

Rusia
71:62
Brazilia
2008 Beijing
STATELE UNITE ALE AMERICII
92:65
Australia

Rusia
94:81
China
2012 Londra
STATELE UNITE ALE AMERICII
86:50
Franţa

Australia
83:74
Rusia
2016 Rio de Janeiro
STATELE UNITE ALE AMERICII
101:72
Spania

Serbia
70:63
Franţa
2020 Tokyo
STATELE UNITE ALE AMERICII
90:75
Japonia

Franţa
91:76
Serbia
Clasamentul pentru medalii
Loc Țară Aur Argint Bronz Total
unu  STATELE UNITE ALE AMERICII 9 unu unu unsprezece
2  URSS 2 0 unu 3
3  Echipa United unu 0 0 unu
patru  Australia 0 3 2 5
5  Brazilia 0 unu unu 2
 Bulgaria 0 unu unu 2
 China 0 unu unu 2
 Iugoslavia 0 unu unu 2
 Franţa 0 unu unu 2
zece  Republica Coreea 0 unu 0 unu
 Spania 0 unu 0 unu
 Japonia 0 unu 0 unu
13  Rusia 0 0 2 2
paisprezece  Serbia 0 0 unu unu
Total 12 12 12 36

Țări

Barbati
Țară 1936 1948 1952 1956 1960 1964 1968 1972 1976 1980 1984 1988 1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016 2020 Total
 Australia 12 9 9 opt opt 7 patru 6 patru patru 9 7 patru 3 paisprezece
 Angola zece unsprezece 12 12 12 5
 Argentina cincisprezece patru unsprezece unu 3 patru opt 7 opt
 Belgia 19 unsprezece 17 3
 Bulgaria 7 5 16 zece patru
 Brazilia 9 3 6 6 3 3 patru 7 5 9 5 5 6 5 9 cincisprezece
 Marea Britanie douăzeci 9 2
 Ungaria 16 9 9 13 patru
 Venezuela unsprezece zece 2
 Germania cincisprezece 7 zece opt patru
 Grecia 17 5 5 5 patru
 Egipt cincisprezece 19 9 16 12 12 12 7
 Israel 17 unu
 India 12 unu
 Irak 22 unu
 Iranul paisprezece unsprezece 12 3
 Irlanda 23 unu
 Spania paisprezece 7 unsprezece patru 2 opt 9 9 7 2 2 3 6 13
 Italia 7 17 17 patru 5 opt patru 5 2 5 5 2 5 13
 Canada 2 9 9 9 paisprezece patru patru 6 7 9
 China zece unsprezece 12 opt zece opt opt 12 12 9
 Cuba 13 9 unsprezece 3 7 6 6
 Letonia cincisprezece unu
 Lituania 3 3 3 patru patru opt 7 6
 Maroc 16 unu
 Mexic 3 patru 9 12 12 5 zece 7
 Nigeria zece unsprezece zece 3
 Noua Zeelanda unsprezece zece 2
 Echipa United patru unu
 Panama 12 unu
 Peru opt zece cincisprezece 3
 Polonia patru 7 6 6 zece 7 6
 Puerto Rico 13 patru 9 6 9 7 opt zece 6 9
 Rusia opt 9 3 3
 România 17 unu
 Senegal cincisprezece cincisprezece unsprezece 3
 Serbia 2 unu
 Serbia și Muntenegru 2 6 unsprezece 3
 Singapore 13 unu
 Slovenia patru unu
 URSS 2 2 2 2 3 unu 3 3 unu 9
 STATELE UNITE ALE AMERICII unu unu unu unu unu unu unu 2 unu unu 3 unu unu unu 3 unu unu unu unu 19
 Tailanda cincisprezece unu
 Taiwan cincisprezece optsprezece unsprezece 3
 Tunisia unsprezece unu
 Curcan 19 17 2
 Uruguay 6 5 3 3 opt opt 6 7
 Filipine 5 12 9 7 unsprezece 13 13 7
 Finlanda 9 unsprezece 2
 Franţa 19 2 opt patru zece unsprezece 2 6 6 2 zece
 Germania 12 opt 3
 Croaţia 2 7 6 5 patru
 Republica Centrafricană zece unu
 ceh 9 unu
 Cehoslovacia 9 7 9 5 opt 6 9 7
 Chile 9 6 5 opt patru
 Elveţia 9 21 17 3
 Suedia zece unu
 Estonia 9 unu
 Iugoslavia 6 7 2 5 2 unu 3 2 opt
 Coreea de Sud opt paisprezece 16 paisprezece 9 12 6
 Japonia 9 zece cincisprezece zece paisprezece unsprezece unsprezece 7
Total țări: 57 21 23 23 cincisprezece 16 16 16 16 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

Echipa națională a Serbiei este succesorul echipelor naționale ale Republicii Federale Iugoslavia (1918 - 04.02.2003), Serbiei și Muntenegrului. Echipa națională a Rusiei este succesorul naționalei URSS (1917-1991). FIBA, la numărarea medaliilor, împarte medaliile câștigate de URSS și Rusia. Și, de asemenea, la numărarea medaliilor Iugoslaviei înainte de 1992, Iugoslaviei după 1992 și Serbiei.

Femei
Țară 1976 1980 1984 1988 1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016 2020 Total
 Australia 5 patru 3 2 2 2 3 5 opt 9
 Angola 12 unu
 Bielorusia 6 9 2
 Belgia 7 unu
 Bulgaria 3 2 5 3
 Brazilia 7 2 3 patru unsprezece 9 unsprezece 7
 Marea Britanie unsprezece unu
 Ungaria patru unu
 Grecia 7 unu
 RD Congo 12 unu
 Spania 5 6 5 2 6 5
 Italia 6 opt opt 3
 Canada 6 patru unsprezece zece opt 7 9 7
 China 3 6 2 9 9 patru 6 zece 5 9
 Cuba 5 patru 6 9 patru
 Letonia 9 unu
 Mali 12 unu
 Nigeria unsprezece unsprezece 2
 Noua Zeelanda unsprezece opt zece 3
 Echipa United unu unu
 Polonia opt unu
 Puerto Rico 12 unu
 Rusia 5 6 3 3 patru 5
 Senegal 12 12 2
 Serbia patru unu
 Slovacia 7 unu
 URSS unu unu 3 3
 STATELE UNITE ALE AMERICII 2 unu unu 3 unu unu unu unu unu unu unu unsprezece
 Curcan 5 6 2
 Ucraina patru unu
 Franţa 5 2 patru 3 patru
 Croaţia zece unu
 ceh 5 7 7 3
 Cehoslovacia patru opt 2
 Iugoslavia 3 6 2 3
 Coreea de Sud 2 7 zece patru 12 opt zece 7
 Japonia 5 7 zece opt 2 5
Total țări: 33 6 6 6 opt opt 12 12 12 12 12 12 12

Echipa națională a Serbiei este succesorul echipelor naționale ale Republicii Federale Iugoslavia (1918 - 04.02.2003), Serbiei și Muntenegrului. Echipa națională a Rusiei este succesorul naționalei URSS (1917-1991). FIBA, la numărarea medaliilor, împarte medaliile câștigate de URSS și Rusia. Și, de asemenea, la numărarea medaliilor Iugoslaviei înainte de 1992, Iugoslaviei după 1992 și Serbiei.

Note

  1. 1 2 Turneul final s-a desfășurat în round robin , jocul SUA-URSS sa încheiat cu un scor de 81:57, meciul Brazilia-Italia - 78:75 (OT).
  2. 1 2 Turneul final s-a desfășurat în round robin , jocul SUA-URSS s-a încheiat cu un scor de 77:112, jocul Cehoslovacia-Bulgaria - 66:67.

Literatură

  • Vasiliev V. L. Baschet la Jocurile Olimpice. - M . : Rusia Sovietică, 1959. - 62 p.
  • Gomelsky A. Ya. Baschetul cucerește planeta: Baschetul la Jocurile Olimpice. - M . : Rusia Sovietică, 1980. - 144 p.
  • Kvaskov V. B. 100 de ani de baschet rusesc: istorie, evenimente, oameni: o carte de referință. - M . : Sportul sovietic , 2006. - 274 p. — ISBN 5-9718-0175-9 .

Vezi și

Link -uri