Zakirov, Batyr Karimovici

Batyr Zakirov
Botir Zokirov
informatii de baza
Data nașterii	26 aprilie 1936( 26.04.1936 )
Locul nașterii	Moscova , URSS
Data mortii	23 ianuarie 1985 (48 de ani)( 23-01-1985 )
Un loc al morții	Tașkent , RSS uzbecă , URSS
îngropat	Cimitirul Chigatai
Țară	URSS
Profesii	cântăreț scriitor traducător artist actor
Ani de activitate	1956-1985
voce cântând	tenor
genuri	etapă
Colectivele	Ansamblul „Youth” Variety Orchestra din Uzbekistan Tashkent Music Hall
Etichete	Melodie
Premii

Batyr Karimovich Zakirov ( uzbec: Botir Karim ўғli Zokirov ; 26 aprilie 1936 , Moscova , RSFSR , URSS  - 23 ianuarie 1985 , Tașkent , SSR uzbecă , URSS ) - cântăreț, scriitor, poet, artist și actor uzbec sovietic . Strămoșul artei varietăților din republică. Artistul poporului al RSS-ului uzbec (1965) [1] .

Biografie

Batyr Zakirov s-a născut la 26 aprilie 1936 la Moscova , în maternitatea nr. 1 de pe Arbat [2] , într-o familie de muzicieni profesioniști. Părintele - Karim Zakirov (1912-1977), cântăreț de operă bariton , mai târziu Artist al Poporului al RSS Uzbekistan (1939) și solist al Teatrului de Operă și Balet de Stat din Uzbekistan, numit după Alisher Navoi . Mama - Shoista Saidova , cântăreață, interpretă de cântece populare, ulterior solistă a Teatrului muzical de dramă și comedie din Tashkent, numită după Mukimi . S-au cunoscut în timp ce studiau la Conservatorul din Moscova [2] , s-au căsătorit la Moscova și, în scurt timp, s-a născut primul lor copil, Batyr. A crescut într-o casă ospitalieră frecventată de artiști și cântăreți uzbeci de seamă ai vremii. Atmosfera de artă și creativitate a hrănit toți copiii din familie încă de la o vârstă fragedă. Așa s-a format dinastia muzicală și artistică a Zakirovilor la Tașkent.

După vârsta de opt ani, Batyr intră în departamentul pregătitor al Conservatorului din Tașkent , după absolvirea căruia devine student la clasa vocală. Cu toate acestea, tuberculoza pulmonară descoperită îl obligă să-și părăsească educația muzicală, iar Zakirov intră în departamentul de regie al Institutului de Artă și Teatru Tașkent, care poartă numele. A. N. Ostrovsky . În ciuda unei boli grave, el continuă să cânte, în 1956 participând la crearea primului grup pop din Uzbekistan - ansamblul de tineret „ Youth ”, în care vine la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la Moscova (1957). Acolo, pentru prima dată, a interpretat un cântec în arabă „ La lumina viselor mele (tango arab) ” [3] , sub al doilea nume, devenit foarte celebru și popular în URSS . Cântecul a fost aranjat de Jan Frenkel [4] . În curând, Zakirov a condus nou-creatul Orchestrei de Stat pentru Varietate a RSS uzbecă , al cărei dirijor era Alexander Dvoskin [5] . Pe lângă Batyr, soliştii din orchestră sunt sora lui Louise, precum şi Elmira Urazbayeva .

De la sfârșitul anilor 1950, cântăreața a devenit populară în URSS ca interpret de cântece de diferite genuri - acestea sunt arii de operă, cântece populare uzbece, cântece ale compozitorilor sovietici și hituri străine, aproape întotdeauna interpretate în limba originală. Cântă cântece azere, iraniene, afgane, turcești, indiene, grecești, italiene, spaniole, franceze.

În 1963, boala s-a agravat și Zakirov a suferit o operație dificilă, dar de succes la Moscova (un plămân a fost îndepărtat). Medicii nu-i recomandă să cânte cel puțin încă doi ani, iar perioada de tăcere forțată nu a fost irosită. Și-a editat poeziile timpurii pentru publicare și a creat o serie de basme pentru reviste pentru copii. Este autorul traducerilor uzbece ale „ Umbrelor ” de Yevgeny Schwartz și „ Micul Prinț ” de Antoine de Saint-Exupery . La radioul republican, Batyr, împreună cu soția sa, actrița Erkli Malikbayeva, au pus în scenă acest basm. Am înregistrat timp de trei zile într-un mare studio de radio. Rolul Micului Prinț a fost jucat de soția sa. Obid Yunusov a vorbit de la autor, iar toate celelalte roluri - Baobab, Fox, Astrolog și altele - au fost exprimate de Batyr [4] .

În 1965, Batyr Zakirov a primit titlul de Artist al Poporului din RSS Uzbek. După o perioadă de reabilitare, începe din nou să cânte cu concerte. Înregistrările de melodii noi sunt înregistrate în mod regulat. În vara anului 1966, Batyr Zakirov a cântat triumfător pe scena celebrei Olympia de la Paris din Franța. În 1968, a participat la filmările filmului muzical de Anul Nou „ Răpire ”, unde, împreună cu sora sa Louise, a interpretat „Cântecul fericirii”.

În 1972, a devenit director artistic al Tashkent Music Hall organizată de el (în același timp ca regizor și solist principal), unde a continuat să lucreze la îmbinarea folclorului oriental cu tendințele pop moderne. Cel mai faimos fruct al lucrării comune a colectivului a fost musicalul „ Călătoria lui Sinbad Marinarul ”, al cărui scenariu a fost scris de Mark Zakharov și Alexander Shirvindt , iar producția a fost realizată de Zakirov împreună cu Zaharov. Designerul de producție a fost Georgy Yungvald-Khilkevich . Musicalul a avut un mare succes, dar din păcate nu a fost niciodată filmat. Nu a existat nicio înregistrare. Grupul a făcut turnee în mod activ, dar lipsa propriei scene, dificultățile financiare și organizatorice au dus la faptul că în 1979 Tashkent Music Hall a fost desființată (ultimul concert a avut loc la Irkutsk cu un an mai devreme [6] ). După aceea, Zakirov a început să susțină programe, însoțit de ansamblul Yalla , condus de fratele său Farrukh .

Cântăreața a fost talentată în multe alte domenii ale creativității. Reviste literare uzbece au publicat de bunăvoie poeziile, povestirile și eseurile lui Zakirov. A desenat bine. În 1980, regizorul de film Elyer Ishmukhamedov a început să lucreze la serialul „ Tinerețea unui geniu ” despre copilăria și tinerețea lui Avicenna , invitându-i pe Zakirov să joace rolurile principale: Batyr să joace tatăl și fiul său cel mare Bakhtiyar să joace. rolul lui Avicenna.

În 1982, cântăreața a jucat în filmul Fire Roads TV despre Hamza Niyazi (în rolul lui Rabindranath Tagore).

La sfârșitul anului 1984, starea de sănătate a lui Batyr Zakirov s-a deteriorat brusc. Medicii au pus un diagnostic dezamăgitor – ciroza hepatică în ultima etapă [4] . De data aceasta tratamentul nu a funcționat. Artistul Poporului a murit pe 23 ianuarie 1985 într-un spital din Tașkent și a fost înmormântat la Cimitirul Memorial Chigatai .

În 2000, Batyr Zakirov a fost distins postum cu Ordinul Meritul Remarcabil ( Uzb. Buyuk Khizmatlari Uchun ) [7] .

În 2021, Batyr Zakirov a primit postum Ordinul „Poporului respectat și Patriei” ( Uzb. El-yurt khurmati ) [8] .

Familie

• Tatăl - Karim Zakirov (1912-1977), cântăreț de operă (bariton), artist al poporului din RSS uzbecă .
• Frate - Jamshid Karimovich Zakirov (1949-2012), actor de teatru și film sovietic și uzbec, prezentator TV, artist onorat al Uzbekistanului.
• Fratele - Farrukh Zakirov , cântăreț, director artistic al ansamblului uzbec " Yalla ".
• Sora - Luiza Zakirova, cântăreață
• Nepoata - Nargiz Zakirova (n.1970), cantareata. Fiica surorii lui Luiza Zakirova și Pulat Mordukhaev, baterist în ansamblul Batyr.

Batyr Zakirov a fost căsătorit de două ori. De la prima căsătorie cu actrița Erkli Malikbayeva, cu care a trăit 16 ani, a avut doi fii: Bakhtiyar și Bahodir. După un divorț în 1974, a cunoscut-o în scurt timp pe balerina Galina, cu care s-a conectat pentru tot restul vieții. În 1976, s-a născut fiica lor Rukhshana.

Discografie

Ediții pe viață emise de Melodiya VSG și predecesorii săi:

Filmografie

Roluri de film

• 1959  - Când trandafirii înfloresc  - Batyr
• 1969  - Răpire  - se joacă pe sine
• 1982  - Drumuri de foc  - Rabindranath Tagore
• 1982  - Tinerețea unui geniu  - Abdallah

Voce

• 1964  - Unde ești, Zulfiya mea?

Note

1. ↑ Rustam Shagaev „Cântă, lira lui Batyr!” Arhivat din original la 30 mai 2011. : "... la 29 de ani să i se acorde titlul de Artist al Poporului!"
2. ↑ 1 2 Batyr Zakirov. Biografie. Copie de arhivă din 3 decembrie 2013 pe portalul de informații și divertisment Wayback Machine „Music Review” // leonidzl.com
3. ↑ Cântecul lui Farid al-Atrash din filmul egiptean „The Love of My Life” (1947, arabă Habib el omr ‎)
4. ↑ 1 2 3 Mastura Iskhakov. Privighetoarea scenei uzbece  (link inaccesibil)
5. ↑ Diaspora  (link inaccesibil)
6. ↑ Batyr Zakirov și sala de muzică . Data accesului: 29 iunie 2012. Arhivat din original la 24 ianuarie 2012. (nedefinit)
7. ↑ Decretul Președintelui Republicii Uzbekistan din 25 august 2000 Nr. UP-2702 „Cu privire la acordarea maeștrilor de literatură și artă care au adus o contribuție imensă la dezvoltarea culturii naționale uzbece”
8. ↑ Decretul președintelui Republicii Uzbekistan din 26 august 2021 „Cu privire la acordarea lui Botir Zokirov cu Ordinul El-yurt hurmati” . Preluat la 26 august 2021. Arhivat din original la 26 august 2021. (nedefinit)
9. ↑ Naukari (1954), regia Bimal Roy. Cântecul este interpretat inițial de Kishore Kumar . Data accesului: 26 iunie 2012. Arhivat din original pe 29 martie 2013. (nedefinit)
10. ↑ Autorul poemelor este Heidar Rekabi. Muzica a fost compusă de Majid Wafadar.

Link -uri

• Batyr Zakirov. Biografie. Pe site-ul „Kino-teatr.ru”
• Batyr Zakirov pe site-ul „Cartea roșie a muzicii pop rusești”
• Desene de Batyr Zakirov
• Mastura Ishakov. Privighetoarea scenei uzbece  (link inaccesibil)
• Rustam Shagaev „Cântă, lira lui Batyr!”//Agenția Națională de Știri din Uzbekistan (UzA)

Site-uri tematice	discogs MusicBrainz
În cataloagele bibliografice	VIAF : 3802149544589200490002 WorldCat VIAF : 3802149544589200490002

Video:

• Batyr Zakirov pe YouTube
• Batyr Zakirov „Fetele din țara mea” („Les filles de mon pays”) - Fragment din „Lumina albastră” 7 noiembrie 1967 pe YouTube
• Batyr și Luiza Zakirov „Song of Happiness” - un fragment din filmul-concert de Anul Nou „Abduction” (1969) pe YouTube
• Pictură de Batyr Zakirov pe YouTube