Glugă albă

Glugă albă
Gen est , film istorico-biografic, poem de film, adaptare cinematografică
Producător Vladimir Saveliev
scenarist
_		 Bagrat Shinkuba , bazat pe poezia sa „Cântecul stâncii”
Operator Vadim Ilyenko
Compozitor Vladimir Guba
Companie de film Studio de film. Dovjenko
Durată 98 min.
Țară  URSS
Limba Rusă
An 1975
IMDb ID 0312452

The White Hood  este un film sovietic din 1975 regizat de Vladimir Savelyev .

Un poem eroic de film bazat pe poemul „Cântecul stâncii” de Bagrat Shinkuba despre primul erou popular abhazian, Khajarat Kyakhba.

Red Western , unul dintre liderii distribuției din URSS (20,8 milioane de telespectatori), laureat al Festivalului de Film All-Union . Filmul are un cult în Abhazia [1] [2] .

Plot

„Cofuga albă” a fost creată pe baza romanului în versuri „Cântecul stâncii”. În centrul scenariului se află imaginea protectorului poporului rebel și neînfricat Hadjarat Kyakhba, care a întruchipat cele mai bune trăsături ale caracterului național.

— Ecran sovietic

Imperiul Rus , teritoriu al actualei Abhazie . Acțiunea are loc la scurt timp după Revoluția din 1905 . Un bărbat cu o șapcă albă - Khajarat Kyakhba, a învățat devreme durerea orfanității și a privării săracilor, acest tânăr țăran, nedorind să suporte arbitrariul prinților locali, decide să înceapă o luptă cu ei - conform legilor de vâlvă de sânge, el se ridică împotriva asupritorilor săi. Curând îl întâlnește pe muncitorul rus Yakov, exilat din Rusia pentru participarea la revolta de pe cuirasatul Potemkin . Yakov este un agitator, le explică țăranilor abhaziei alte modalități de a lupta împotriva asupritorilor decât răzbunarea personală. Hajarat Kyakhba, urmând exemplul lui Iacov, devine un luptător revoluționar - apărătorul țăranilor.

Distribuie

Baza literară

Hei, ascultați pe toți cei care vor trăi!
Voi muri, dar în lume - după părerea mea să fiu!
Și va veni, fericire, de-a lungul oaselor noastre
către voi, copii țărani și nepoți de țărani!
Chiar dacă am avut puțin timp, am făcut ce am putut.
Pe cât a putut, i-a ajutat pe nenorociți și pe cei săraci.

celebru fragment din monologul eroului poeziei [3] [4]

Poezia (roman în versuri) „ Cântecul stâncii ” a fost scrisă de poetul abhaz sovietic Bagrat Shinkuba , bazată pe un cântec popular despre eroul Hadjarat Kyakhba. Lucrarea a devenit un nou gen în literatura abhaziană - un roman în versuri.

Poezia a fost publicată pentru prima dată în limba abhază în 1965 la Sukhumi [5] , doi ani mai târziu, într-o traducere autorizată în rusă de către Rimma Kazakova , poezia a fost publicată ca o ediție separată la Moscova de către editura Soviet Writer [6] .

Poemul a devenit o ocazie pentru Konstantin Simonov de a scrie un articol despre literatura abhaziană în ziarul Pravda - principalul ziar din URSS [7] :

Începând ca un luptător și răzbunător singuratic, Khajarat se transformă într-un protector al țăranilor și într-un dușman de moarte al nobilimii abhaziei, în funcție de circumstanțe. Motivele inițiale ale zborului său spre munți sunt șterse treptat, trec în fundal, are noi prieteni și noi dușmani, iar el însuși devine o figură care exprimă nu un protest personal, ci social împotriva nedreptății.

Romanul, care începe ca o poveste romantică, fără a-și pierde poezia, se transformă într-o pânză istorică largă, într-un fel de enciclopedie poetică a vieții abhaziei de atunci.

- Konstantin Simonov - Uimitor este aproape. (Despre literatura abhază)// Ziarul Pravda , 8 mai 1968 [8]

În 1971, Teatrul Dramatic Abhaz a pus în scenă un spectacol bazat pe poem ; regizor - primul regizor de teatru profesionist abhaz Nelly Eshba , decorator - artist Evgeny Kotlyarov , rolul principal a fost jucat de Sharakh Pachalia [9] . Recenzia spectacolului din ziarul „ Zarya Vostoka ” a subliniat caracterul poetic al acestui spectacol [10] .

Trei ani mai târziu, poemul a fost transformat în adaptare cinematografică, autorul său însuși a acționat ca scenarist, despre care Konstantin Simonov a scris cu bucurie:

Romanul său în versuri - „Cântecul stâncii”, tradus mai întâi în rusă, apoi a atras atenția regizorilor și s-a transformat într-un film-poeme romantic pe ecran. Fenomenul este destul de rar și semnificativ.

— Konstantin Simonov [11]

Filmare

Filmările au fost efectuate în Abhazia, în satele Aimara și Akydra (ca parte a satului Chlou) .

Când am urmărit filmările, nu mi-a fost clar din ce va asambla regizorul filmul - filmam o filmare și o cursă de cai. Am crezut că nu va ieși nimic din asta. A fost surprinzător, în URSS practic nu s-au făcut western-uri și habar n-aveam cum a fost făcut un astfel de film, iar The White Hood este un adevărat western.

— Vyacheslav Ablotia [1]

Filmul a avut premiera în 1975 la cinematograful Apsny din Sukhum. Inteligența creativă a Abhaziei a acceptat filmul cu mare entuziasm, iar autoarei poeziei i-a plăcut și filmul [1] .

Despre film, critică

Filmul este laureat al Festivalului de Film All-Union din 1975 de la Chișinău - un premiu special pentru scenariu (B. Shinkuba) și punere în scenă (V. Savelyev), un premiu pentru cea mai bună soluție sonoră (V. Guba).

Liderul distribuției în URSS  - filmul a fost vizionat de 20.800.000 de spectatori, a ocupat locul 12 printre filmele sovietice și a ajuns pe locul 25 în întreaga distribuție a filmelor, ținând cont de filmele străine, în ciuda faptului că circulația de copii a fost de 660, de câteva ori mai puțin decât alte filme [12] . Potrivit acestui film, numele eroului național abhaz Hadjarat Kyakhba a devenit cunoscut milioanelor de telespectatori sovietici [3] .

Revista „ Iskusstvo kino ”, subliniind jocul lui Thomas Kokoskir și apreciind munca cameramanului, a remarcat dificultatea filmării poeziei, în special, respectarea de către film a tradițiilor genului :

în stilul dur al cadrelor inițiale, ceva deja familiar, aparent văzut de mai multe ori, va clipi imperceptibil, dar nu va speria gândul la împrumuturi mecanice, ci te va pregăti pentru percepția genului tău preferat ... atmosfera fiecărui episod este considerată a fi extrem de aprinsă, promițând atenție maximă spectatorului.

- revista „ Arta cinematografiei ”, 1976

Filmul a avut o largă lansare în străinătate. În Polonia - „Bialy baszlyk”, în Ungaria - „A fehér csuklya”, RDG - „Kopfgeld für den Aufrührer”.

După cum a scris ziarul est-german Freie Welt , mulți spectatori au mers la film, iar filmul nu i-a dezamăgit:

Deosebit de impresionant a fost actorul principal Thomas Kokoskier, care își arată personajul în așa fel încât să fie de încredere și nu ca un idol de neatins.

Text original  (germană)[ arataascunde] hat vor allem der Hauptdarsteller Tomas Kokoskir beeindruckt, der seinen Helden so bringt, daß er glaubwürdig ist und kein unerreichbares Idol. - Ziarul est-german Freie Welt , 1976

Note

  1. ↑ 1 2 3 Vestul legendar abhaz: aniversarea regizorului Copie de arhivă din 31 ianuarie 2020 la Wayback Machine // Chegemskaya Pravda , nr. 7 (588), 16 martie 2017. - p. 4
  2. ↑ Actor „fără mască”: povestea vieții și operei lui Nurbey Kamkia . Preluat la 31 ianuarie 2020. Arhivat din original la 31 ianuarie 2020.
  3. ↑ 1 2 Vianor Panjovich Pachulia - Abhazia: un eseu istoric și cultural. - Alashara, 1976. - 159 p. - pagina 42
  4. ↑ Uzdiat Bashirovna Dalgat - Literatură și folclor: Aspecte teoretice. M.: Editura „Știință”, 1981. - 303 p. - pagina 125
  5. ↑ Eseuri despre istoria literaturii abhaze. - Alashara, 1974. - 281 p. - pagina 197
  6. ↑ Song of the Rock: Poezie / Autorizare. pe. din abhazi. R. Kazakova; Ilustrat de A. I. Belyukin. - Moscova: scriitor sovietic, 1967. - 255 p.
  7. ↑ Scriitori ruși în Abhazia / Vianor Panjovici Pachulia. - Alashara, 1980. - 100 p. - pagina 77
  8. ↑ citat în: Eseuri de istoria literaturii abhaze. - Alashara, 1974. - 281 p. - pagina 197
  9. ↑ Istoria teatrului Copie de arhivă din 31 ianuarie 2020 la Wayback Machine // Teatrul de teatru abkhaz numit după S. Ya. Chanba
  10. ↑ Ziarul „Zorii Estului”, 4 iunie 1971
  11. ↑ Konstantin Mihailovici Simonov - Astăzi și de mult timp. - M.: Scriitor sovietic, 1976. - 624 p. - pagina 312
  12. ↑ Fedor Razzakov - Moartea cinematografiei sovietice: Secretele războiului din culise, 1973-1991. - Editura „EKSMO”, 2008

Surse

  Accesați articolul Wikidata  Site-uri tematice
 Filme de Vladimir Savelyev