Berveling, Gerrit
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 25 mai 2020; verificările necesită
4 modificări .
Gerrit Berveling (născut la 1 aprilie 1944 , Vlaardingen ) este un scriitor și lingvist
olandez esperanto .
Biografie
Gerrit Berveling s-a născut la 1 aprilie 1944 în Vlaardingen, un oraș din sudul Olandei. La 13 ani a plecat de acasă cu dorinţa de a lucra ca preot . A studiat la gimnaziu. Continuându-și studiile la Universitatea din Leiden , a studiat limbile clasice (latina și greacă), a studiat teologia la Universitatea din Utrecht și Leiden. După absolvirea universităților, a lucrat ca profesor de istorie universală și limbi clasice timp de 14 ani, apoi a lucrat în comunitățile creștine liberale. În prezent lucrează ca profesor de limbi clasice.
Cunoscut ca poet original în esperanto, dar mai mult ca traducător din latină, greacă și olandeză. În același timp, este redactorul revistei literare lunare braziliene Fonto .
Interesul lui Berveling pentru limba esperanto a fost inspirat de soția sa, Madzy van der Kooij, sociolog și specialist în tehnologia informației și comunicațiilor.
Gerrit Berveling - redactor al revistelor „Primăvara” din 1993 până în 2006, Monato [2] , academician al Academiei de Esperanto [3] .
Proceedings
Traduceri
Din latină
- Antologio latina - Chapecó: Fonto (Serio Oriento-Okcidento; 30) - Două volume, 576 pagini în total.
- Catullus, Gaius Valerius: Amo malamo - Breda: VoKo, 1991. - 24 p.(VoKo-numeroj; 10)
- Cicero, Marcus Tullius: La sonĝo de Skipiono (Marko Tulio Cicerono. Din latină Hjalmar Johannes Runeberg și Gerrit Berveling. - Breda: VoKo, 1994. - 24 p. (Voko-numeroj; 17)
- Cyprianus: La Unueco de la Katolika Eklezio - Zwolle: VoKo, 2006. - 44 p. (Vocii Kristanaj; 25)
- El tiom da centuj: mic antologio de latina poezio - Breda: VoKo, 1994. - 48 p. (VoKo-numeroj; 16)
- Erasmus, Desiderius: Conformdo de l'stulteco (Ilustr. of Hans Holbein the Younger. Preparolo: Humphrey Tonkin. Enkonduko: Albertheir]. - Rotterdam: Universala Esperanto-Asocio, 1988. - 111 p. : ilustr. (Serio Oriento- Okcidento). ; 24)
- Horatius Flaccus, Quintus: Romaj odoj - Breda: VoKo, 1991. - 24 p. (VoKo-numeroj; 9)
- Hus, Jan: Defendo de la libro pri la triunuo - Breda: VoKo, 1989. - 18 p. (Vo^coj kristanaj; 18)
- Martialis, Marcus Valerius: Da mav' estos never sat! - Breda: VoKo, 1991. - 20 p. (Voko-numeroj; 14)
- La pasiono de Perpetua kaj Feliĉita - Breda: VoKo, 1996. - 28 p. (Vocii creștinj; 24)
- Sallustius Crispus, Gaius: La konspiro de Katilino - Chapecó: Fonto, 1995. — 71p.
- Seneca, Lucius Annaeus <Philosophus>: La apokolokintozo de l' Dia Klaŭdo - Breda: VoKo, 1990. - 24 p. (Voko-numeroj; 7)
- Seneca, Lucius Annaeus <Philosophus>: Konsolo al sia patrino Helvia - Breda: VoKo, 1990. - 32 p. (Voko-numeroj; 8)
- Seneca, Lucius Annaeus <Philosophus>: Oktavia - Antwerpen: Flandra Esperanto-Ligo, 1989. - 60 p. (Serio "Stafeto"; 9)
- Tertullianus, Quintus Septimus Florens: Apologio (Introducere, traducere și comentarii de Gerrit Berveling. - Vlaardingen, 1980. - 95 p. (Voșcs Christianj; 2)
- Tertullianus, Quintus Septimus Florens: Kuraĝigo por la martiroj - Vlaardingen: VoKo, 1986. - 12 p. (Voçeșcscenj; 12)
- Tibullus, Albius: Elegioj - Breda: VoKo, 1998. - 76 p. (Voko-numeroj; 18)
Traduceri din olandeză
- Berveling, Freya: Elekto de la poemoj de Freya, okaze de propria nupto al Wouter van Dam, 7 septembrie 1992 - (poems) - Breda: VoKo, 1992. - 82 p. (Voko-numeroj; 15)
- Simon Carmiggelt: Morgaŭ denove ni vidu - (Nuvele) - Antverpeno: FEL 2002, 128 p.
- Mulisch, Harry: Du femmes (roman) - Chapecó: Fonto, 1992. - 140 p.
- La Remonstranta : informilo pri liberala fratei olandeza - Breda: VoKo, 1990. - 20 p. (Vocii crestice; 19)
- Warren, Hans: stone de ajutor (roman) - 's-Gravenhage: Esperanto Kultura Servo, 1989. - 72 p.
- Wert, GMWR de: Interveno ĉe la generado - etika vidpunkto (Studiu etic). - Breda: VoKo, 1990. - 28 p. (Voșciunile creștinj; 20)
- Sinkonservo (artikolaro pri nukleaj kaj kristanismo / de multiautoroj. En red. de la Intereklezia Packonsiliĝo). (Despre creștinism și arme nucleare)
Traduceri din ebraică
- Nombroj (din Biblie: Numere) - Chapecó: Fonto, 1999. — 105p.
Traduceri din greaca clasica
- La duakanonaj libri. (Cărțile apocrife) Ilustr. de Gustave Dore. - Chapecó: Fonto - Două volume: 263 + 261 p.
- Herakleitos: La fragmentoj - Breda: VoKo, 1990. - 32 p. (VoKo-numeroj; 6)
- Jakobo <apostolo>: La Praevangelio laŭ Jakobo (evanghelie apocrifă) - Breda: VoKo, 1990. - 16 p. (Voçeșcscj; 21)
- Johano <evangelisto>: La bona mesaj de Isus laŭ Johano - Chapecó: Fonto, 1992. - 92 p. (Fonto-kajeroj; 9)
- Lucian|Lukianos: Lukio aŭ azeno (romanul lui Lucian) - Vlaardingen: VoKo, 1988. - 40 p. (Vlardingenaj kajeroj; 4)
- Lucian|Lukianos: Veraj Rakontoj (roman satiric) - Zwolle: VoKo, 2006. - 58 p.(VoKo-numeroj; 22)
- Luko <evangelisto>: La bona mesaj de Isus după Luko - Chapecó: Fonto, 1992. - 90 p. (Fonto-kajeroj; 8)
- Marko <evangelisto>: La bona mesaj de Isus după Marko - Chapecó: Fonto, 1992. - 64 p. (Fonto-kajeroj; 6)
- Mateo <evangelisto>: La bona mesaj de Isus după Mateo - Chapecó: Fonto, 1992. - 84 p. (Fonto-kajeroj; 7)
- Paŭlo <apostolo>: La leteroj de Paŭlo kaj lia skolo - Chapecó: Fonto, 2004. - 255 p.
Traduceri din diferite limbi
- Maria Magdalena: La evangelio laŭ Maria Magdalena (prezentare și traducere a Evangheliei apocrife) - Vlaardingen: VoKo, 1985. - 12 p. (Voçeșcnțele; 8)
- Tomaso <apostolo>: La Evangelio kopta laŭ Tomaso - Breda: VoKo, 1994. - 16 p.(Vo^coj kristanaj; 22)
Traduceri în olandeză din Esperanto
Luisteren naar de ziel (Ekaŭdi la animon), de Věra Ludíková.
Lucrările autorului
- Ajnasemajne; skizoj el la vivo de Remonstranta pastoro - Chapeco: Eld. Fonto, 2006. - 95 p. (Despre a fi ministru)
- existe specific Esperanto-kulturo? (En: Esperanto kaj kulturo --komuni și lingvaj aspectej : aktoj de la 19-a Esperantologia konferenco en la 81-a Universala Kongreso de Esperanto, Prago 1996; p. 29-32; Esperantoological Study about Esperanto Culture.
- De duopo al kvaropo - Breda: VoKo, 1995. - 80 p. (Voko-numeroj ; 20)
- Eroj el mia persona vivo (En: Lingva arto: jubilea libro oma^ge al William Auld kaj Marjorie Boulton/ Hrsg.: Benczik, Vilmos; p. 20-24
- Esperanto-literatuur van de laatste 25 jaar: enkele kanttekeningen - 's-Gravenhage: Vereniging "Esperanto Nederland", Afdeling Den Haag, 1994. - 28 p. Mai exact despre Literatura Esperanto.
- Fadenoj de l'amo [Antauparolo: Aldo de' Giorgi]. - Chapeco: Eld. Fonto, 1998. - 104 p. (Fonto-serio; 37) (Roman mic)
- Kanto pri Minotauro: kaj aliaj poemoj - Antwerpen: Flandra Esperanto-Ligo, 1993. - 135 p. (Serio "Stafeto"; 17) (poezie)
- Kie oni trovastion en la Korano? - Vlaardingen: VoKo, 1986. - 32 p. (Serio „Voții Kristanaj”; 11) (Despre textele Coranului)
- Kio efectiv estis nova în la Renesanco? — EN: IKU Internacia Kongresa Universitatea, 59a sesio, Florenco, Italio, 29 julio — 5 august 2006. Eld. UEA
- Mia pado: textej el 25 ani - Chapecó: Eld.Fonto, 1997. - 308 p.: bibliogr. p. 302-308(Fonto-serio; 35)
- La morto de Isus kaj kio post? (Ro: La evangelio lau Petro / Petro <apostolo> ; p. 8 (Un studiu teologic al Evangheliei)
- Streĉitaj koroj - Breda: VoKo, 1995. - 80 p. (Voko-numeroj; 21)
- Tradukado de bibliaj textej, specife en Esperanto. Câteva persoane experiențe; Bibelübersetzung, insbesondere im Esperanto. Einige persönliche Erfahrungen <resumo>; Traducere biblică, mai ales în Esperanto: Some personal experiences <resumo>/ — En: Studoj pri interlingvistiko: festlibro omaĝe al la 60-jariĝo de Detlev Blanke / Hrsg.: Fiedler, Sabine; p. 455-466: bibliogr. p. 465 -466
- Tri 'stas tro (poemciklo) - Vlaardingen: VoKo, 1987. — 44p. : ilustr.(Vlardingenaj kajeroj; 2) (poezie)
- Trifolio (versaĵoj trilingve) - Vlaardingen: VoKo, 1988. - 48 p. (Vlardingenaj kajeroj; 5) (poezie)
- La 25 ani în mia memorie - Breda:Ko, 1994. −80 p. (Voko-numeroj; 19)
- Vojaĝimpresoj tra Siberio kaj Japan - Chapecó - Eld. Fonto, 2008—143 p.
Link -uri
Note
- ↑ Concise Encyclopedia of the Original Literature of Esperanto 1887-2007
- ↑ Gerrit Berveling . Data accesului: 28 martie 2016. Arhivat din original pe 6 martie 2016. (nedefinit)
- ↑ sper. La Akademio de Esperanto este independentă lingva institucio, kies tasko este păstrată și protejată la fundamentarea principiilor de la lingvo Esperanto și controlul evoluției ; traducere: Academia Esperanto este un institut independent de limbi străine a cărui sarcină este să păstreze și să protejeze principiile fundamentale ale limbii Esperanto și să controleze dezvoltarea acesteia .