Adalbert Bezzeberger | |
---|---|
limba germana Adalbert Bezzeberger | |
| |
Data nașterii | 14 aprilie 1851 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 31 octombrie 1922 [1] (în vârstă de 71 de ani) |
Un loc al morții | |
Țară | |
Loc de munca | |
Alma Mater | |
Premii și premii | |
Autograf | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Adalbert Bezzenberger (n. 14 aprilie 1851 la Kassel , murit la 31 octombrie 1922 la Königsberg ) este un filolog și arheolog german, lector la universitățile din Göttingen și Königsberg . Este considerat fondatorul studiilor baltice .
Fiul germanistului Heinrich Erst Bezzeberger. Din 1859 până în 1869 a studiat la gimnaziul din Kassel. În timp ce studia la Universitatea din Göttingen, sub influența lui T. Benfey , a lăsat studiile germane și istoria pentru lingvistica istorică comparată. În 1872, Bezzeberger și-a susținut disertația privind studiile comparative. În 1873, s-a mutat la Universitatea Ludwig-Maximilian din München , unde, datorită lui M. Haug , a devenit interesat de studiile indo-europene.
În 1874 și-a susținut disertația la Göttingen, a devenit medic habilitat și a primit titlul de Privatdozent . În 1879, Adalbert Bezzenberger a devenit unul dintre fondatorii Societății literare lituaniene [3] și profesor titular și șef al departamentului de sanscrită la Universitatea din Königsberg . Aici a pus bazele studiilor baltice și a început să studieze arheologia baltică. În 1884 a fost ales membru al Academiei de Științe din Göttingen [4] .
În anul universitar 1890/91, A. Bezzeberger a devenit prorector al Universității din Königsberg , iar în anii academici 1919/20 și 1920/21 a fost rector al acestei universități.
În 1894 a fost numit membru corespondent al Academiei Ruse de Științe [5] .
O stradă din Königsberg a fost numită după Bezzeberger .
Dicționare și enciclopedii |
| |||
---|---|---|---|---|
|