Bătălia de la Bitola
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 26 iulie 2020; verificarea necesită
1 editare .
Bătălia de la Bitola |
---|
|
Cimitirul militar sârb din Bitola. |
data |
16-19 noiembrie 1912 |
Loc |
Bitola |
Rezultat |
Victoria Regatului Serbiei |
|
|
|
539 de morți 2121 de răniți [3]
|
3000 au ucis 5600 prizonieri 5000 au părăsit [4]
|
|
|
Bătălia de la Bitola [5] este o ciocnire militară care a avut loc în apropierea orașului Bitola (acum situat în Republica Macedonia [6] , numită atunci Monastir) în timpul Primului Război Balcanic din 16 până în 19 noiembrie 1912. Armata otomană Vardar s-a retras după înfrângerea de lângă Kumanov și s-a regrupat în jurul orașului Bitola. Părți ale Armatei 1 sârbe care înaintau spre Bitola au fost întâmpinate cu foc puternic de artilerie otomană și au trebuit să aștepte sosirea propriei artilerii. La 18 noiembrie, după distrugerea artileriei otomane de către focul artileriei sârbe, formațiunile de pe flancul drept sârbesc au spart zona apărată de armata Vardar. Sârbii au intrat în Bitola pe 19 noiembrie. Odată cu cucerirea orașului, sârbii au putut exercita controlul asupra vestului Macedoniei , inclusiv asupra orașului Ohrid , semnificativ simbolic [7] .
Consecințele
Bătălia de la Bitola a marcat sfârșitul a cinci secole de stăpânire otomană asupra Macedoniei de Nord. Armata 1 Sârbă a continuat să lupte în timpul Primului Război Balcanic. Unii membri ai conducerii sârbe doreau să continue ofensiva pe valea râului Vardar până la Salonic , dar voievodul Radomir Putnik a refuzat din cauza amenințării războiului cu Austro-Ungaria , care nu ar tolera o prezență sârbă în Marea Egee . În plus, grecii ocupaseră deja Salonic și lăsaseră mai multor unități bulgare să intre în oraș, iar apariția forțelor sârbe nu ar face decât să adauge confuzie unei situații deja dificile [7] .
Note
- ↑ Hall, Richard C., Războaiele balcanice, 1912–1913 , (Routledge, 2000), 51.
- ↑ Sala, 51.
- ↑ Sala, 52.
- ↑ Jowett, 2011 , p. 6.
- ↑ Dupuy, R. Ernest și Trevor N. Dupuy, The Harper Encyclopedia of Military History , Ed. a 4-a, (HarperCollins Publishers, 1993), 1016.
- ↑ Sala, 50-51.
- ↑ Sala 12 , 45-68 .
Literatură