Arhiepiscopia de Bordeaux

Arhiepiscopia de Bordeaux
Arhidioecesis Burdigalensis

Catedrala Sfântul Andrei , Bordeaux , Franța
Țară Franţa
Eparhii-sufragane eparhiile de Agen , Bayonne , Périgueux , Ayr
rit latin
Data fondarii secolul al IV-lea
Control
Orasul principal Bordeaux
Catedrală Catedrala Sfantul Andrei
Ierarh Arhiepiscopul Jean-Paul-Andre-Denis-Marcel Jamet
Statistici
parohii 593
Pătrat 10.000 km²
Populația 1.361.822
Numărul de enoriași 1.089.457
Ponderea enoriașilor 80%
bordeaux.catholique.fr
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Arhiepiscopia de Bordeaux ( lat.  Archidioecesis Burdigalensis ) este o arhiepiscopie a Bisericii Romano-Catolice cu sediul în orașul Bordeaux , Franța . Arhiepiscopia de Bordeaux își extinde jurisdicția asupra teritoriului departamentului Gironde . Metropola Bordeaux include eparhiile de Agen , Bayonne , Perigueux și Eure . Catedrala Arhiepiscopiei de Bordeaux este Catedrala Sfântul Andrei . Orașul Bazas găzduiește astfel catedrala Sf. Ioan Botezătorul .

Arhiepiscopul de Bordeaux deține titlul onorific de Primat al Aquitaniei .

Istorie

Arhiepiscopia de Bordeaux a fost fondată la începutul secolului al IV-lea. Prima dovadă documentată a arhiepiscopiei de Bordeaux este Catedrala din Arles din 314, la care a participat arhiepiscopul acestui oraș. În anii '80 ai secolului al IV-lea, a avut loc un Sinod la Bordeaux , care ia condamnat pe adepții lui Priscilian . Sinodul de la Bordeaux a fost prezidat de Sfântul Delphin, care a participat anterior la Sinodul de la Zaragoza din 380. Sfântul Delfin a fost în corespondență cu Sfântul Ambrozie și a fost în relații amicale cu Sfântul Păun din Nolan .

În prima jumătate a secolului al V-lea, episcopul de Köln , Sfântul Severin , a fost arhiepiscop de Bordeaux . În secolul al VI-lea, un rol semnificativ în dezvoltarea Arhiepiscopiei de Bordeaux l-a jucat episcopul Leontius al II-lea, care a construit multe biserici în eparhie.

În timpul domniei lui Guillaume al VIII-lea și Guillaume al IX-lea (1052-1127), construcția de temple romanice se dezvolta activ în Bordeaux . În această perioadă au fost construite bisericile Sfântul Severin, Sfânta Cruce și Catedrala Sfântul Andrei (construită în 1096).

În timpul Evului Mediu, a apărut o dispută între Bordeaux și Bourges , fiecare pretinzând statutul de metropolitan ca Ducat de Aquitaine . Sfântul Scaun a avut un rol activ în această dispută . În 1146, Papa Eugeniu al III-lea a confirmat pretențiile lui Bourges de a fi capitala Aquitaniei, în 1232 Papa Grigore al IX-lea i-a acordat Arhiepiscopului de Bourges titlul de Patriarh al Aquitaniei, acordându-i dreptul de a se amesteca în activitățile Arhiepiscopului de Bordeaux. Această situație a dus la o confruntare ulterioară între Bordeaux și Bourges. Când arhiepiscopii de Bourges au vizitat Bordeaux în 1240 și 1284, s-au întâlnit cu o primire rece și au închis bisericile. De două ori arhiepiscopii de Bordeaux i-au excomunicat pe credincioşii din Bordeaux în timpul acestor vizite . Disputa dintre Bordeaux și Bourges a fost afectată și de situația politică. În 1137, după anularea căsătoriei dintre Ludovic al VII-lea și Eleonora de Aquitania , Bordeaux a devenit capitala posesiunilor engleze din Aquitania, așa că regele francez l-a susținut pe Bourges. Mulți arhiepiscopi de Bordeaux erau pro-englezi. Unul dintre ei a fost arhiepiscopul Guillem Amane, căruia i s-a acordat titlul de seneshal și administrator al tuturor pământurilor de peste mări de către regele englez Henric al III-lea . Sentimentele pro-engleze ale arhiepiscopilor de Bordeaux au dus ca engleza să fie limba liturgică în Arhiepiscopia de Bordeaux în secolul al XIV-lea . Papa Clement al V-lea , fiind originar din Bazas , a susținut Bordeaux, al cărui arhiepiscop a fost între 1300 și 1305.

Fericitul Pierre Berland, fiind arhiepiscop de Bordeaux între 1430-1457, a construit o universitate și un colegiu Sfântul Rafael pentru studenții săraci din Bordeaux.

În secolul al XIII-lea, la Bordeaux au fost întemeiate mănăstiri din ordinele monahale ale carmeliților , franciscanilor și dominicanilor .

După războiul de o sută de ani, Bordeaux a fost returnat Franței.

La 29 noiembrie 1801, după concordatul cu Franța, Arhiepiscopia de Bordeaux a fost redusă la statutul de eparhie și a fost anexată la Mitropolia Angoulême, Poitiers și La Rochelle. Teritoriul eparhiei desființate de Bazaș a fost anexat eparhiei . La 6 octombrie 1822, Papa Pius al VII-lea a emis bula paternae charitatis , prin care a restabilit statutul de arhiepiscopie, adăugând diecezele de Agen , Toulouse (azi Arhiepiscopia de Toulouse ) și episcopiile restaurate de Perigueux și Luçon la mitropolie. din Bordeaux . În 1850, au fost anexate eparhiile Fort-de-France (azi Arhiepiscopia Fort-de-France ) din Martinica , Basse-Terre din insula Guadeloupe și Saint-Denis-de-la-Reunion din insula Reunion . la Mitropolia Bordeaux . Mai târziu, aceste eparhii de peste mări au fost excluse din Mitropolia Bordeaux.

La 20 noiembrie 1937, Arhiepiscopia de Bordeaux a primit dreptul de a adăuga orașul Bazas la numele său.

La 16 decembrie 2002, granițele provinciei bisericești Bordeaux au fost schimbate și i s-a adăugat teritoriul diecezei desființate de Auch .

Ordinarii Arhiepiscopiei

  • Arhiepiscopul Sfântul Delfin (380 - 404);
  • Arhiepiscopul Sfântul Amand (404 - 410);
  • Arhiepiscopul Sfântul Severin al Kölnului (410 - 420);
  • Arhiepiscopul Sfântul Amand (420 - 431);
  • Arhiepiscopul Gallician (451);
  • Arhiepiscopul Emily (475);
  • Arhiepiscopul Ciprian (485 - 511)
  • Arhiepiscopul Leonti I (520);
  • Arhiepiscopul Leonti II (542 - 564);
  • Arhiepiscopul Bertrand (566 - 585);
  • Arhiepiscopul Gondegisil (589);
  • Arhiepiscopul Nikasius (VII - VIII);
  • Arhiepiscopul Arnegisil (VII - VIII);
  • Arhiepiscopul Antonie (VII - VIII);
  • Arhiepiscop Fronton (VII - VIII);
  • Arhiepiscopul Werewulf (VII - VIII);
  • Arhiepiscopul Sicharie (816 - 825);
  • Arhiepiscopul Adadelm (829 - 848);
  • Arhiepiscopul Frotary (860 - 876);
  • Arhiepiscopul Adelbert (940);
  • Arhiepiscopul Geoffrey I (982);
  • Arhiepiscop de Gombo (989);
  • Arhiepiscopul Seguin (1000);
  • Arhiepiscopul Arno (1022);
  • Arhiepiscopul Islon de Saint (1022 - 1026);
  • Arhiepiscopul Geoffroy al II-lea (1027 - 1043);
  • Arhiepiscopul Archambo de Partenay (1047 - 1059);
  • Arhiepiscopul Andron (1059);
  • Arhiepiscopul Joscelin de Parthenay (1060 - 1086);
  • Arhiepiscopul Amat d'Oloron (1088 - 1102);
  • Arhiepiscopul Arno Geraud de Cabanac (1103 - 1130);
  • Arhiepiscopul Gerard de Angouleme (1131 - 1135);
  • Arhiepiscopul Geoffroy du Lourou (1135 - 1158);
  • Arhiepiscopul Raymond de Marey (1158 - 1160);
  • Arhiepiscopul Hardwin (1160 - 1162);
  • Arhiepiscopul Bertrand de Montaud (1162 - 1173);
  • Arhiepiscopul William Templier (1174 - 1187);
  • Arhiepiscopul Elie de Malmore (1188 - 1207);
  • Arhiepiscopul Guillaume Amagne al Genevei (1207 - 1227);
  • Arhiepiscopul Geraud de Malmore (1227 - 1261);
  • Arhiepiscopul Pierre de Roncevaux (1262 - 1270);
  • Arhiepiscopul Simon de Rochechouart (1275 - 1280);
  • Arhiepiscopul William III (1285 - 1287);
  • Arhiepiscopul Henric al Genevei (1289 - 1296);
  • Arhiepiscopul Bozon de Salignac (1296 - 1300);
  • Arhiepiscopul Raymond Bertrand de Go (1300 - 1305) - Papa Clement al V-lea ;
  • Arhiepiscopul Arnaud de Cantlou (1305);
  • Arhiepiscopul Arnaud de Cantlou (1306 - 1332);
  • Arhiepiscopul Pierre de Luc (1332 - 1345);
  • Arhiepiscopul Amanyeu de Caze (1344 - 1348);
  • Arhiepiscopul Bernard de Kaz (1348 - 1351);
  • Arhiepiscopul Amagneux de La Mothe (1351 - 1360);
  • Arhiepiscopul Philippe de Chambarllac (1360 - 1361);
  • Arhiepiscopul Elie de Salignac (1361 - 1378);
  • Arhiepiscopul William al IV-lea (1378 - 1379);
  • Arhiepiscopul Raymond Bernard de Roque (1380 - 1384);
  • Arhiepiscopul Francesco de Benevent (1384 - 1389);
  • cardinalul Francesco Uguccione (1389 - 1412);
  • Arhiepiscopul David de Montferrand (1414 - 1430);
  • Arhiepiscopul Pei Berlan (1430 - 1456);
  • Arhiepiscopul Blaise Renier de Greel (1456 - 1467);
  • Arhiepiscopul Arthur de Montauban (1467 - 1478);
  • Cardinalul André d'Espine (1478 - 1500);
  • Arhiepiscopul Jean de Foix (1501 - 1529);
  • Arhiepiscopul Gabriel de Gramont (1529 - 1530);
  • Arhiepiscopul Charles de Gramont (1530 - 1544);
  • Cardinalul Jean Du Bellay (1544 - 1551);
  • Arhiepiscopul Jean de Monti (1551 - 1553);
  • Arhiepiscopul Francois de Mony (1553 - 1558);
  • Cardinalul Jean Du Bellay (1559 - 1560);
  • Arhiepiscopul Antoine Prevost de Sansac (1560 - 1591);
  • Arhiepiscopul Jean de Breton (1591 - 1599);
  • cardinalul Francois d'Escublo de Sourdi (1599 - 1628);
  • Arhiepiscopul Henri d'Escublo de Sourdi (1629 - 1645);
  • Arhiepiscopul Henri de Bethune (1646 - 1680);
  • Arhiepiscopul Louis d'Anglure de Bourlamont (1680 - 1697);
  • Arhiepiscopul Armand Bazin de Bezons (1698 - 1719);
  • Arhiepiscopul François Elie de Voyers de Paulmy d'Argenson (1719 - 1728);
  • Arhiepiscopul Francois Honoré de Cozobon de Maniban (1729 - 1743);
  • Arhiepiscopul Louis-Jacques d'Audibert de Lussan (1734 - 1769);
  • Arhiepiscopul Ferdinand-Maximilien Merjadek de Roan-Gemene (1769 - 1781);
  • Arhiepiscopul Jerome-Marie Champion de Sise (1781 - 1802);
  • Arhiepiscopul Pierre Pacaro (1791 - 1797);
  • Arhiepiscopul Dominique Lacombe (1797 - 1801);
  • Arhiepiscopul Charles Francois d'Aviot du Bois de Sanzey (1802 - 1826);
  • Cardinalul Jean-Louis Anne Madeleine Lefebvre de Cheveryu (1826 - 1836);
  • cardinalul Francois-Auguste-Ferdinand Donnet (1837 - 1882);
  • cardinalul Aime-Victor-Francois Guilbert (1883 - 1889);
  • Cardinalul Victor-Lucien-Sulpice Leko (1890 - 1909);
  • cardinalul Paulin-Pierre Andrieu (1909 - 1935);
  • Arhiepiscopul Maurice Velten (1935 - 1949);
  • Cardinalul Paul-Marie-André Richaud (1950 - 1968);
  • arhiepiscop Maryu-Félix-Antoine Mazier (1968-1989);
  • Cardinalul Pierre-Étienne-Louis Eit (1989 - 2001);
  • Cardinalul Jean-Pierre Ricard (2001 - 2019);
  • Arhiepiscopul Jean-Paul-Andre-Denis-Marcel Jamet (2019 - prezent).

Sursa

Link -uri