Borovani

Oraș
Borovani
Borovany
Steag Stema
48°53′53″ N. SH. 14°38′31″ E e.
Țară
margine Boema de Sud
Zonă České Budějovice
PIU Trgove-Sweeney
Director Stanislav Malik
Istorie și geografie
Prima mențiune 1186 [1]
Nume anterioare limba germana  Forbes
Oraș cu 1578
Pătrat
  • 42,332733 km² [2]
Înălțimea deasupra nivelului mării 522 m
Fus orar UTC+1:00
Populația
Populația
Naționalități cehi
ID-uri digitale
Cod poștal 373 12
cod auto CB
borovany-cb.cz
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Borovany ( ceh. Borovany ) este un oraș situat în regiunea České Budějovice din Regiunea Boemiei de Sud . Mica patrie a eroului national al poporului ceh , hatmanul husit Jan Zizka .

Istorie

Prima mențiune scrisă despre Borovany datează din 1186 , când satul Borovani a fost numit printre posesiunile Abației Tsvetl . În 1291, Borovani era deja în posesia lui Vok din Borovan, aparent un reprezentant al ramurii Krumlov a familiei Vitković , iar în 1327 Borovani a fost cumpărat de un alt reprezentant al familiei Vitković , Wilem I de Landstein . În 1359, fiul său Vitek al II-lea din Landshtein l-a vândut pe Borovani unei alte ramuri a Vitkovichi- Rozhmberks , care i-a inclus în Panatul Novograd .

La sfârșitul secolului al XIV-lea, Borovani a fost împărțit între mai mulți proprietari, iar în anii 30 ai secolului al XV-lea , negustorul olandez Peter Lindsky, care s-a stabilit în Ceske Budejovice , a devenit unicul proprietar al lui Borovan, care în 1455, cu aprobarea al regelui Ladislav, a întemeiat Mănăstirea Augustiniană Borovan . Conform voinței lui Peter Lindsky, toată proprietatea sa după moartea sa a devenit proprietatea mănăstirii. În 1564, mănăstirea a fost lichidată de Wilem de Rožmberk , iar bunurile mănăstirii au fost transformate în proprietatea sa. Un manager Rozhmberk a fost numit în Borovani.

În 1578, Vladar Wilem din Rožmberk i-a acordat lui Borovany statutul de oraș. În același timp, Borovanii au primit propria lor stemă, care, printre altele, înfățișează un trandafir roșu cu cinci frunze al lui Rožmberkov. După suprimarea familiei Rozhmberk în 1611, majoritatea proprietăților lor, inclusiv Borovani, au fost moștenite de șvamberki , de la care în 1620 Borovani, ca și alte posesiuni, au fost confiscate de rege pentru participarea șvamberkilor la revolta Moșii cehe . Mai târziu, regele Ferdinand al III-lea a transferat Borovanii cu sate giratorii la Mănăstirea Borovani restaurată în 1630, confirmând în același timp unele dintre vechile privilegii ale orașului Borovan și acordând altele noi.

Activitatea de construcție de amploare pentru restaurarea Borovanului, care a fost grav avariată în timpul Războiului de 30 de ani , a fost începută de mănăstire abia în secolul al XVIII-lea . În a doua jumătate a secolului, clădirea Prelaturii a fost ridicată în oraș - reședința probst a mănăstirii Borovansky. După ce mănăstirea a fost desființată din nou în 1785 , în timpul reformei lui Iosif al II-lea , posesiunile ei au fost cumpărate de familia domnească Schwarzenberg , care a reconstruit clădirea Prelaturii într-un castel-palat.

În 1850, orașul Borovani a devenit o municipalitate independentă în regiunea administrativă și districtul judiciar České Budějovice, cu centrul său în Trgove Svini . Deschiderea în 1869 a căii ferate care trecea prin Borovani a contribuit la dezvoltarea în continuare a orașului și a dus la creșterea producției de diatomit în raionul său. După proclamarea Republicii Cehoslovace în 1918, extracția și prelucrarea pământului de diatomee din Barovany a fost transferată către societatea pe acțiuni Calofrif.

În 1973, Barovani a primit oficial statutul de oraș.

Repere ale orașului și împrejurimilor

Părți ale orașului

Populație

An populatie
1869 2378 [patru]
1880 2636 [patru]
1890 2536 [patru]
1900 2638 [patru]
1910 2839 [patru]
1921 2924 [patru]
1930 2915 [patru]
An populatie
1950 2529 [patru]
1961 2740 [patru]
1970 2682 [patru]
1980 3045 [patru]
1991 3312 [patru]
2001 3584 [patru]
2014 4090 [5]
An populatie
2016 4132 [6]
2017 4133 [7]
2018 4147 [opt]
2019 4173 [9]
2020 4165 [zece]
2021 4166 [unsprezece]
2022 4137 [3]

Note

  1. Historický lexikon obcí České republiky 1869–2005  (cehă) : 1. díl / ed. J. Růžková , J. Škrabal - ČSÚ , 2006. - 759 p. — ISBN 978-80-250-1310-6
  2. Oficiul Ceh de Statistică Malý lexikon obcí České republiky - 2017 - Oficiul Ceh de Statistică , 2017.
  3. 1 2 Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1. 1. 2022  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2022.
  4. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Historický lexikon obcí České republiky – 1869–2011  (cehă) – ČSÚ , 2015.
  5. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2014  (cehă) - Praha : 2014.
  6. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2016  (cehă) - Praha : 2016.
  7. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2017  (cehă) - Praha : 2017. - ISBN 978-80-250-2770-7
  8. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2018  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2018. - ISBN 978-80-250-2843-8
  9. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2019  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2019. - ISBN 978-80-250-2914-5
  10. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2020  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2020.
  11. Český statistický úřad Počet obyvatel v obcích - k 1.1.2021  (cehă) - Praha : ČSÚ , 2021.

Link -uri