Sistemul bugetar al Azerbaidjanului este format din bugetul de stat al Azerbaidjanului , bugetul autonomiei Nahicevan și bugetele locale [1] .
Bugetul de stat al Azerbaidjanului este principalul document financiar al țării pentru colectarea și utilizarea fondurilor necesare pentru punerea în aplicare a atribuțiilor și funcțiilor statului și municipalităților de către autoritățile de stat relevante ale Azerbaidjanului și organismele de autoguvernare. Bugetul include un plan financiar anual. Perioada anuală este de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. La 2 iulie 2002 a fost adoptată legea Republicii Azerbaidjan privind sistemul bugetar. [2] Actuala lege a sistemului bugetar a fost ultima dată completată și modificată la 30 decembrie 2016 [3] . Legea prevede stabilirea bazei juridice, economice și organizatorice pentru organizarea sistemului bugetar, stabilește principiile principale ale bugetului de stat al Republicii Azerbaidjan, bugetele locale și fondurile de stat în afara bugetului. În plus, legea stabilește baza pentru întocmirea și aprobarea bugetului, a execuției bugetare și a controlului asupra executării acestuia.
Proiectul bugetului de stat al Republicii Azerbaidjan este întocmit de Cabinetul de Miniștri și înaintat Președintelui Republicii Azerbaidjan . Președintele supune bugetul de stat spre examinare Milli Majlis , care la rândul său îl aprobă [4] .
Dintre țările lumii după veniturile bugetare pentru 2017. Azerbaidjanul este situat pe locul 76 [5] .
| 76 | Azerbaidjan | 24.020 | 25.180 | −1 230 | 2017 |
Scopul sistemului bugetului de stat este rezolvarea programelor sociale, economice, precum și de altă natură, asigurarea colectării în modul prevăzut de lege și utilizarea resurselor materiale pentru îndeplinirea funcțiilor statului.
Veniturile bugetare sunt toate taxele, impozitele și alte plăți primite de bugetul de stat, bugetul Republicii Autonome Nahicevan și bugetele locale în modul prevăzut de lege.
Cheltuielile bugetare sunt fonduri care se deduc în conformitate cu clasificarea bugetară din bugetul de stat, bugetul Republicii Autonome Nahicevan și bugetele locale pentru a satisface nevoile prevăzute de lege.
Deficitul bugetar se numește suma cheltuielilor bugetare care nu sunt acoperite de venituri, iar surplusul este suma veniturilor bugetare care depășesc cheltuielile bugetare.
Unitatea sistemului bugetar se bazează pe relația dintre bugete prin utilizarea surselor de venit reglementare, crearea fondurilor bugetare țintă. Precum și repartizarea resurselor financiare între bugetele de diferite niveluri. Aceeași clasificare bugetară, utilizarea acelorași documente bugetare, rapoarte de execuție bugetară asigură unitatea sistemului bugetar [6] .
| An | Sursa de venit | Cheltuieli | Surplus (+)/Deficit (-) |
| 1992 | 48.589.382 mii de ruble | 49.391.299 mii de ruble | -801.917 mii de ruble |
| 1993 | 35.203.226 mii manati | 61.367.055 mii manati | -26.163.829 mii manati |
| 1994 | 395,347 milioane manat | 587,356 milioane de manati | -192,009 milioane de manati |
| 1995 | 1.584.700 milioane de manati | 2.141.894 milioane manat | -557,194 milioane manati |
| 1996 | 2.012.850 milioane de manati | 2.409.323 milioane de manati | -396,473 milioane manati |
| 1997 | 2.565.209 milioane manat | 2.943.532 milioane de manati | -378,323 milioane manati |
| 1998 | 2.327.271 milioane de manati | 2.641.709 milioane de manati | -314,438 milioane manati |
| 1999 | 2.797.640 milioane manat | 3.257.188 milioane de manati | -459,548 milioane manati |
| 2000 | 3.573.221 milioane de manati | 3.819.812 milioane de manati | -246,591 milioane manati |
| 2001 | 3.924.032 milioane de manati | 4.037.504 milioane de manati | -113,472 milioane manati |
| 2002 | 4.551.174 milioane de manati | 4.658.823 milioane de manati | -107,649 milioane manati |
| 2003 | 6.104.469 milioane de manati | 6.172.725 milioane de manati | -68,256 milioane manati |
| 2004 | 7.547.336 milioane de manati | 7.510.738 milioane de manati | +36,598 milioane manat |
| 2005 | 10.276.070 milioane de manati | 10.703.404 milioane de manati | -427,334 milioane manati |
| 2006* [7] | 3.868.773 mii manati | 3.790.123 mii manati | +78.650 mii manati |
| 2007 [8] | 6 006 601 mii manati | 6 086 190 mii manati | -79.589 mii manati |
| 2008 [9] | 10.762.672 mii manati | 10.774.234 mii manati | -11.562 mii manati |
| 2009 | 10.325.935 mii manati | 10.503.858 mii manati | -177.923 mii manati |
| 2010 | 11.403.031 mii manati | 11.765.920 mii manati | -362.889 mii manati |
| 2011 [10] | 15.700.702 mii manati | 15.397.522 mii manati | +303.180 mii manati |
| 2012 [11] | 17.038.000 mii manati | 17.672.000 mii manati | -634.000 mii manati |
| 2013 [12] [13] | 19.159.000 mii de manati | 19.850.000 mii de manati | -691.000 mii manati |
| 2014 [14] | 18.384.000 mii de manati | 20.063.000 mii de manati | -1.679.000 mii manati |
| 2015 [15] | 19.438.000 mii de manati | 21.100.000 mii de manati | -1.752.000 mii manati |
| 2016 [16] [17] | 14.566.000 mii manati | 16.264.000 mii manati | -1.698.000 mii manati |
| 2017 [18] | 16.255.000 mii de manati | 16.900.000 mii de manati | -645.000 mii manati |
| 2018 [19] | 20.127.000 mii de manati | 21.047.000 mii manati | -920.000 mii manati |
| 2019 [20] | 23.168.000 mii de manati | 25.190.000 de mii de manati | -2 022 000 mii de manati |
| 2020 [21] | 24.124.000 mii de manati | 27 492 200 mii manati | -3 368 200 mii manat |
| 2021 [22] | 25 427 000 mii de manati | 28 543 000 mii de manati | - 3.116.000 mii manati |
* În 2006, manatul azerbaigian a fost denominat la un raport de 1:5000
** Tabelul prezintă datele Ministerului de Finanțe al Republicii Azerbaidjan la momentul adoptării legii bugetului Conform rezultatelor execuției, vezi Economia Azerbaidjanului#Bugetul de stat
| unu | Impozitul pe venitul personal |
| 2. | Impozitul pe profit (venitul) persoanelor juridice |
| 3. | taxa pe valoare adaugata |
| 3.1 | Taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile importate pe teritoriul Republicii Azerbaidjan |
| patru | accizelor |
| 4.1. | Acciză pentru importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Azerbaidjan |
| 5 | Impozitul pe proprietate de la persoane juridice |
| 6. | Impozit pe teren de la persoane juridice |
| 7. | Taxa de drum |
| 7.1 | Taxa rutieră plătită de proprietarii de autovehicule din țări străine |
| opt. | impozitul comercial |
| 9. | Impozit simplificat |
| zece. | Taxe vamale |
| unsprezece. | Datoria guvernului |
| 12. | Închiriere din închirierea terenurilor proprietate de stat |
| 13. | Alte venituri neimpozabile |
| paisprezece. | Venituri din arendarea terenurilor aflate în proprietatea statului, întreprinderilor și amenajărilor de stat privatizate |
| cincisprezece. | Încasări din împrumuturi acordate țărilor străine |
| 16. | Dividende primite de la bănci și alte instituții de credit în ale căror acțiuni se află o cotă de stat |
| 17. | Încasări din împrumuturile primite de la instituțiile de credit sub garanția de stat a Republicii Azerbaidjan |
| optsprezece. | Dividende primite de la întreprinderile de stat nefinanciare |
| 19. | Încasări din Fondul Petrol de Stat |
| douăzeci. | Venituri din împrumuturi alocate de la buget |
| 21. | Încasări din acordurile de renegociere |
| 22. | Încasări din vânzarea de timbre de accize |
| 23. | Venituri din vânzarea formularelor de raportare a construcțiilor |
| 24. | Încasări de la serviciile plătite ale organizațiilor bugetare |
| 25. | Încasări din soldurile predate gestiunii (sold liber) a contului unic de trezorerie |
Sistemul bugetar al Republicii Autonome Nahicevan este determinat de Constituțiile Republicii Azerbaidjan și ale Republicii Autonome Nahicevan, legea privind sistemul bugetar, precum și alte acte legislative.
Cabinetul de miniștri al Republicii Autonome Nahicevan întocmește bugetul republicii autonome și îl supune spre aprobare Ali Majlis al Republicii Autonome Nahicevan. De asemenea, execuția bugetului este realizată de Cabinetul de Miniștri al Republicii Autonome Nahicevan.
Bugetul se formează pe cheltuiala impozitelor și taxelor, care sunt stabilite de Codul Fiscal al Republicii Azerbaidjan și alte plăți. Fondurile bugetare sunt utilizate pentru implementarea programelor sociale și economice, finanțarea activităților de dezvoltare a regiunii și îmbunătățirea bunăstării populației [23] .
Bugetul local reprezintă resursele financiare care se formează și se utilizează în conformitate cu statutul municipiului pentru punerea în aplicare a principiilor de autoguvernare, exercitarea atribuțiilor municipalităților, care sunt stabilite prin Constituție și alte acte legislative ale Republica Azerbaidjan.
Bugetul local este format din bugetele orașelor subordonate Republicii, bugetele raioanelor și municipiilor.