Warneckout

Warnekaut ( Varnekaus ; lat.  Warnecautius ; executat în 596 sau 597 , Pavia ) - duce lombard de Pavia până în 596 sau 597.

Biografie

Warnecoute este raportat în Istoria lombarzilor de Paul Deacon [1] [2] .

Warnecouth nu este numit dux ( ducă ) în izvoarele medievale . Cu toate acestea, istoricii moderni cred că el ar fi putut deține un astfel de titlu și ar fi putut fi conducătorul Ticinului ( Pavia modernă ) [3] [4] [5] . Conducătorul cunoscut anterior al acestui domeniu a fost Zaban [6] , care a fost menționat în anii 570 .

În anii 590 , în Regatul Lombard au avut loc câteva revolte majore împotriva regelui Agilulf . Erau conduși de oameni nobili și influenți: în 590-591 - Ducele Mimulph de San Giulio , în 591 sau 592 - Ducele Ulfar de Trevisa , în 596 sau 597 - Ducele Zangrulf de Verona și Gaidulf de Bergamo [2] [3] [ 5 ] ] [7] [8] [9] [10] [11] [12] . Motivele acestor revolte nu sunt raportate în scrierile medievale . În 596 sau 597 Warnekaute s-a revoltat și împotriva lui Agilulf. Totuși, regele l-a capturat pe duce la Pavia și l-a executat pe [2] [3] [5] [12] .

Următorul duce faimos de Pavia după Varnekuat a fost Sundrarit, care a fost menționat în a doua jumătate a anilor 610 [13] [14] .

Note

1. ↑ Pavel Diaconul . Istoria lombarzilor (cartea a IV-a, capitolul 13).
2. ↑ 1 2 3 Martindale JR Warnecautius // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 1402. - ISBN 0-521-20160-8 .
3. ↑ 123 Dahn F. _ _ Agilulf // Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). — bd. 45.- Lpz. : Duncker & Humblot, 1900. - S. 706-709. (Limba germana)  
4. ↑ Hodgkin Th. Italia și invadatorii ei . - Oxford: Clarendon Press , 1916. - Vol. V.-P. 423-424.
5. ↑ 1 2 3 Zerjadtke M. Das Amt ›Dux‹ in Spätantike und frühem Mittelalter. Der ›ducatus‹ im Spannungsfeld zwischen römischem Einfluss und eigener Entwicklung . - Berlin, Boston: Walter de Gruyter , 2019. - S. 181. - ISBN 978-3-11-062267-6 .
6. ↑ Martindale JR Zaban // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 1409. - ISBN 0-521-20160-8 .
7. ↑ Martindale JR Agilulfus // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(a): 527–641 d.Hr. - P. 27-29. — ISBN 0-521-20160-8 .
8. ↑ Martindale JR Gaidulfus // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(a): 527–641 d.Hr. - P. 500. - ISBN 0-521-20160-8 .
9. ↑ Martindale JR Mimulfus // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 890. - ISBN 0-521-20160-8 .
10. ↑ Martindale JR Vlfari // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 1387. - ISBN 0-521-20160-8 .
11. ↑ Martindale JR Zangulfus // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 1415. - ISBN 0-521-20160-8 .
12. ↑ 1 2 Bertolini O. Agilulfo, re dei Longobardi  // Dizionario Biografico degli Italiani . - Roma: Istituto dell'Enciclopedia italiana , 1960. - Vol. unu.
13. ↑ Gasparri S. I duchi longobardi . - Roma: Istituto storico italiano per il Medio Evo , 1978. - P. 60.
14. ↑ Martindale JR Sundraritus // Prosopography of the Later Roman Empire  . — [retipărire 2001]. — Cambr. : Cambridge University Press , 1992. - Vol. III(b): 527–641 d.Hr. - P. 1206. - ISBN 0-521-20160-8 .