Wa (limba)

Wa ( Va, Vo, Wa, Awa ) este limba poporului Wa , formată din dialecte: dialectul Parauk este vorbit de oamenii Parauk-wa [1] , care locuiesc în orașul Kengtung din partea de est a Shan . Statul , la izvoarele râului Salween în partea de nord-est a statului Shan din Myanmar, în districtul Mengman, județul Menghai, prefectura autonomă Xishuangbanna Dai ; în prefectura autonomă Lankang-Lahu din județul Simao; în județele Gengmadai și Yongde, prefectura autonomă Kangyuanwa a nivelului districtual Linkang în partea de sud-vest a provinciei Yunnan din China și, de asemenea, probabil, în nordul și nord-vestul Thailandei [2] . În 2000, oamenii Wa au fost relocați în zonele Mong Ton și Mong Hsat, în special în orașele Mong Kyut, Mong Yavn și Pong Pa Kyin din nord-vestul statului Shan . Dialectul Wo este vorbit de popoarele Wo-Kawa [3] care trăiesc în China (Prefectura Autonomă Lankang-Lahu de la nivelul administrativ Simao; județele Zhenkang și Yongde din districtul Linkang din partea de sud-vest a provinciei Yunnan ) și Myanmar (5 satele din satul Hopang din statul Shan ) [4] , și ben [3] , care trăiesc de asemenea în China. Dialectul Ava este vorbit de oamenii cu același nume [5] , care locuiesc în prefecturile autonome Lankang-Lahu, Lahu și Wa, Menlian-Dai și Ximen-Wa de la nivelul județului Simao din partea de sud-vest a provinciei Yunnan din China . 6] .

Dialecte

• Ava ( Ava , Awa, Awa Wa, Va ) au dialecte Aval, Davanno și Masan.
• Wo ( Ban, Kawa, K'awa , La, Meung Hom, Pan, Peung Sux, Pinyin, Va, Vhax, Vo, Vo Wa, Wa Pwi, Wakut ) nu au dialecte.
• Parauk ( Baraog , Baraoke, Buliu, Bulu, Burao, Parauk Wa, Phalok, Praok, Standard Wa, Wa ) au multe dialecte: aiswa, aychun, aishuai, alwa, angkrah, aum-plauk, bible-wa, banhung, veng - ngin, wuy-sai, dachzhai, ing-phang (sigang), kang-hsiu, kaong-naong, kaung-jiem, kaun-kaung, kaun-mau, kaun-poih, kaun-rao, kaung-rang, kaung-sang , kok-lah, kuan, kha-lah, khui-ma, la-dah, la-kong, lah-krum, in, pulmonar-kua, lhah-tiah, man-lin, man-tong, man-chu ( jo -pyu, man-tiy, man-ton, man-tong), man-shiang, muik-lhang, muik-lhah, muik-nghaung, muik-nu, muik-reich, muik-sime, myung, myung-kun , myung-mao, myung-yum, naung-pough, nom-tum, pa-tah, pang-wai, pang-yang (muik-khaoh), panglao, rho-maung, rock-tong, sau-hin, sawaik, si -wieh, si-gang-rai, si-nauk, si-nga, simung, taoh-miye, toi-laung, hom, shiem-tum, shiem-chiim, shiem, yaong-breh, yaong-krak, yaong- Khrum , Yaong Kua, Yaong Ling, Yaong Lung, Yaong Nong, Yaong O, Yaong Peng, Yaong Raok, Yaong Rieh, Yaong Sang, Yaong Soi, Yaong Ting. Peste 70 de soiuri în Myanmar, 300 de soiuri în China [7] .

Scrierea

În anii 1930, misionarii au dezvoltat un script pentru limba Wa bazat pe latină, dar nu a fost utilizat pe scară largă: doar 3% dintre Wa dețineau acest script la începutul anilor 1950.

În 1955, în China au început lucrările la crearea unui nou alfabet, wa. În martie 1957, a fost aprobat un nou alfabet mixt pentru Wa. Include litere suplimentare ŋ e ө ɲ .

Cu toate acestea, deja în 1958 acest alfabet a fost înlocuit cu un alfabet cu 26 de litere latine standard. În loc de ŋ, au început să scrie ng, în loc de ɲ - ny, în loc de e - adică, în loc de ө - o. Acest alfabet a fost rafinat în mod repetat și este încă folosit în China.

Alphabet of Chinese Wa (1989) [8]

Inițiale:

Finala:

Note

1. ↑ Proiectul Joshua . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 13 iunie 2018. (nedefinit)
2. ↑ Etnolog . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 18 mai 2014. (nedefinit)
3. ↑ 12 Proiectul Joshua . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 12 iunie 2018. (nedefinit)
4. ↑ Etnolog . Data accesului: 13 mai 2014. Arhivat din original pe 27 aprilie 2014. (nedefinit)
5. ↑ Proiectul Joshua . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 13 iunie 2018. (nedefinit)
6. ↑ Etnolog . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 15 mai 2014. (nedefinit)
7. ↑ Ethnologue (ed. a XVII-a) . Preluat la 13 mai 2014. Arhivat din original la 18 mai 2014. (nedefinit)
8. ↑ Minglang Zhou. Multilingvismul în China: politica reformelor scrisului pentru limbile minoritare. Berlin, 2003. ISBN 3-11-017896-6

Literatură

• Bradley, David. 1994. „Asia de Est şi de Sud-Est”. În Moseley, Christopher, et al. Atlasul limbilor lumii. Londra: Routledge.
• Watkins, Justin William. 2002. Fonetica lui Wa: fonetică experimentală, fonologie, ortografie și sociolingvistică. Canberra: Pacific Linguistics, Școala de Cercetare a Pacificului și Studiilor Asiatice, Universitatea Națională Australiană.

Link -uri

• Parauk-wa pe Ethnologue
• Parauk-wa la Proiectul Joshua
• Vo pe Ethnologue
• Wo kava la Joshua Project
• Ava la Ethnologue
• Ava la Proiectul Joshua