Vovel, Michel

Michel Vovelle ( franceză  Michel Vovelle ; 6 februarie 1933 [1] [2] , Gallardon [d] [2] - 6 octombrie 2018 [3] [1] [2] , Aix-en-Provence [2] ) - Istoric francez , specialist în istoria Revoluţiei Franceze . Președinte al Consiliului Științific și Tehnic (din 1983) și director (1981-1993) al Muzeului Revoluției Franceze .

Biografie

Născut la 6 februarie 1933 în Gallardoîn familia profesorului [5] .

A studiat la Liceul Ludovic cel Mare și la Liceul Henric al IV-lea .

În 1953 a absolvit Școala Normală Superioară Saint-Cloudiar în 1956 a primit și un agreje în istoria Franței[6] [7] [8] .

În 1971 la Universitatea Lumiere-Lyon IIsub supravegherea științifică a lui André Latreillea susţinut o dizertaţie pentru gradul de doctor în istorie pe tema „Evlavia barocă şi decreştinizarea: atitudinea provensală faţă de moarte în epoca iluminismului : conform prevederilor Testamentelor ” [9] .

Profesor de istorie modernă la Universitatea din Aix-Marseille I din Provence , apoi profesor de istoria Revoluției Franceze la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne [7] [8] .

Activitate științifică

Prima cercetare a lui Michel Vovel nu a fost direct legată de Revoluția Franceză, ci a fost legată de antropologia și istoria religiei în Franța în timpurile moderne. În disertația sa despre decreștinizarea în Provence, el a combinat cercetările arhivistice despre testamente și iconografia sacră. Astfel, el intenționează să reflecteze asupra viziunii mântuirii și a vieții de apoi, precum și la ce legătură se găsește cu moartea și religia în rândul populației moderne din Provence. După această „primă experiență” ca istoric al morții, a devenit interesat de istoria Revoluției Franceze în aspectele ei religioase, concentrându-se în special pe conceptul de decreștinizare, reunind realizările istoriei mentalității .

Potrivit lui Vovel, revoluția „nu s-a încheiat încă”, este un eveniment „fierbinte” care trebuie „iubit” pentru a înțelege. Pe măsură ce guvernele s-au schimbat, pozițiile sale ca marxist s-au întâmpinat cu o opoziție puternică din partea istoricilor care critică revoluția condusă de François Furet , precum și din partea dreptei franceze, în special în cadrul sărbătorilor bicentenarului revoluției.[8] .

În scrierile sale, precum Jacobinii lui Robespierre la Chevenment (1999) sau The French Revolution Explained to My Granddaughter (2006), Vovel împletește istoria recentă, popularizarea istoriei și istoria revoluției. Iar lucrarea sa „Bătălia pentru bicentenarul Revoluției Franceze” poate fi considerată o lucrare de istorie a ego-uluiși o întoarcere reflexă la bicentenar.

Împreună cu Pierre Sernaeste întruchiparea istoriei culturale a Revoluției Franceze, unind realizările istoriei mentalităților și acționează ca o completare a istoriei sociale .

Punctul culminant al operei sale este istoria decreștinizării Anului II, care a jucat un rol major în sărbătorirea bicentenarului Revoluției Franceze în 1989, când, în urma lui Ernest Labrousse, Vauvel a condus Comisia Națională de Cercetări Istorice privind bicentenarul Revoluției Franceze.

Activități politice

Membru al Partidului Comunist Francez (din 1956). Membru al „ celulei Duclos ”. A fost un comunist neortodox [10] .

La alegerile prezidențiale din Franța din 2012, el l -a susținut pe candidatul Frontului de Stânga Jean-Luc Mélenchon [11] .

Viața personală

• Prima soție - Gabrielle Vovel (născută Cerino), istoric comparat, a murit în 1969 [10] .
• A doua soție, Monica Rebotier, geograf, a murit în 2008 [12] .

Lucrări științifice

Monografii

• Vovelle M. Vision de la mort et de l'au-delà en Provence du xve au xixe siècle d'après les autels des âmes du purgatoire, (en collaboration avec Gaby Vovelle), Paris, A. Colin, 1970.
• Vovelle M. Nouvelle histoire de la France contemporaine, or. 1 : La chute de la monararchie, 1787-1792, Paris, Éditions du Seuil, coll. "Points. Histoire" (nr. 104), 1972. - 282 p. ISBN 2-02-000652-9
• Vovelle M. Piété baroque et déchristianisation en Provence au xviiie siècle. Les attitudes devant la mort d'après les clauses de testaments, Paris, Seuil, 1973.
• Vovelle M. L'irrésistible ascension de Joseph Sec bourgeois d'Aix: Suivi de quelques clefs pour la lecture des "naïfs". - Aix-en-Provence: EDISUD, 1975. - 95 p. ISBN 2-85744-008-1
• Vovelle M. La Métamorphose de la fête en Provence de 1750 à 1820, Paris, Flammarion, 1976.
• Vovelle M. Religion et Revolution: la déchristianisation de l'an II, Paris, Hachette, 1976.
• Vovelle M. Piété baroque et déchristianisation en Provence au XVIIIe siècle. — Ed. abr. — Paris: Ed. du Seuil, 1978. - 346 p. ISBN 2-02-004885-X
• Vovelle M. De la cave au grenier, Québec, Serge Fleury, 1980.
• Vovelle M. La Mort et l'Occident de 1300 à nos jours, Paris, Gallimard , 1983 ; stuf. 2001.
• Vovelle M. La Ville des morts, essai sur l'imaginaire collectif urbain d'après les cimetières provençaux, 1800-1980 (en collaboration avec Régis Bertrand), Marsilia, Éditions du CNRS, 1983.
• Vovelle M. Images et récits de la Revolution française, Paris, Messidor, 1984-1989, 5 voi. Direction de l'ouvrage.
• Vovelle M. Théodore Desorgues ou la désorganisation : Aix-Paris, 1763-1808, Paris, Seuil, 1985.
• Vovelle M. La Mentalité révolutionnaire: société et mentalités sous la Révolution française, Paris, Éditions sociales, 1986 ( ISBN 2-209-05668-3 ).
• Vovelle M. La révolution contre l'église : De la raison à l'être suprême / Cartographie: Serge Bonin. — Bruxelles: Complexe, Cop. 1988. - 311 p. (1793: La mémoire des siècles; 208. Texte inéd.) (Libr. du bicentenaire de la Revolution fr.). ISBN 2-87027-254-5
• Bosséno CM, Dhoyen C., Vovelle M. Immagini della libertà : L'Italia in rivoluzione, 1789-1799. Roma: Ed. riuniti, 1988. - 349 p. ISBN 88-359-3230-0
• 1793, la Revolution contre l'Église: de la raison à l'être suprême, Paris, Complexe, 1988.
• Vovelle M. Les aventures de la raison : Entretiens avec Richard Figuier. - Paris: Belfond, 1989. - 189 p. (Col. „Entretiens”). ISBN 2-7144-2306-X
• Vovelle M. Histoires figurales : des monstres médiévaux à Wonderwoman, Paris, Usher, 1989.
• Vovelle M. Idéologies et mentalites. — Ed. rev. et augm. - Paris: Gallimard , 1992. - 358 p. (Coll. Folio/Histoire). ISBN 2-07-032700-0
• Vovelle M. La Revolution française, Paris, A. Colin, 1992-2002.
• Vovelle M. L'heure du grand passage: Chronique de la mort, colecția " Découvertes Gallimard /Culture et société" (nr. 171), Paris, Gallimard , 1993. ISBN 2-7071-2106-1
• Vovelle M. La découverte de la politique : Geopolitique de la révolution fr. - Paris: La Découverte, 1993. - 363 p. (Textes à l'appui. Sér. Histoire contemporaine). ISBN 2-7071-2106-1
• Vovelle M. Les Âmes du purgatoire ou le travail du deuil, Paris, Gallimard , coll. „Le temps des images”, 1996 ( ISBN 2-07-073816-7 ).
• Vovelle M. Le Siècle des lumières, Paris, PUF , 1997.
• Vovelle M. Les Jacobins de Robespierre à Chevènement, Paris, La Découverte, 1999.
• Vovelle M. Les Républiques sœurs sous les regards de la grande nation, Paris, L'Harmattan, 2001.
• Vovelle M. Combats pour la Revolution française. — Paris : La Découverte: Soc. des etudes robespierristes, 2001. - 381 p. ([Re]découverte. Sciences humaines et sociales). ISBN 2-7071-3532-1
• Vovelle M. Les Folies d'Aix ou la fin d'un monde, Pantin, Le temps des cerises, 2003.
• Vovelle M. La Revolution française expliquée à ma petite-fille, Paris, Seuil, 2006.
• Vovelle M. 1789 l'héritage et la mémoire, Toulouse, Privat, 2007 ( ISBN 978-2-7089-6870-7 ).
• Vovelle M. La Revolution au village. Une communauté gardoise de 1750 à 1815: Saint-Jean-de-Maruéjols, Paris, Les Editions de Paris, 2013 ( ISBN 978-2-84621-181-9 ).
• Vovelle M. La Bataille du bicentenaire de la Revolution française, Paris, La Découverte, 2017 ( ISBN 978-2-7071-9392-6 ).
• Vovelle M. Memoires vives ou perdues. Essai sur l'histoire et le souvenir, Paris, Editions de Paris, 2018.

Articole

• Vovel M. Despre istoria conștiinței publice a epocii Marii Revoluții Franceze // Anuarul francez 1983-1984. - M .: Nauka , 1985-1986.

Note

1. ↑ 1 2 3 4 Michel Vovelle // Babelio  (fr.) - 2007.
2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 _
3. ↑ 1 2 http://www.lamarseillaise.fr/marseille/flash/72619-l-historien-michel-vovelle-n-est-plus
4. ↑ 1 2 http://www.sudoc.fr/041381793
5. ↑ Josette Ueberschlag, Le Groupe d'Education nouvelle d'Eure-et-Loir et l'essor du mouvement Freinet. — Caen, Presses universitaires de Caen, coll. „Simpozioane”, 2015. - p. 239. - 273 p. ISBN 978-2-84133-523-7
6. ↑ André Chervel, „Les agrégés de l'enseignement secondaire. Répertoire 1809-1960" Arhivat 6 iulie 2021 la Wayback Machine , martie 2015
7. ↑ 1 2 Yeh A. L'historien Michel Vovelle est mort Arhivat 28 octombrie 2021 la Wayback Machine // Culture France, 07.10.2018
8. ↑ 1 2 3 Décès de l'historien Michel Vovelle, spécialiste de la Révolution française Arhivat 29 octombrie 2021 la Wayback Machine // Le Point , 07.10.2018
9. ↑ Vovelle, Michel. Piété baroque et dechristianisation: attitudes provençales devant la mort au siècle des Lumières : d'après les clauses des Testaments / Michel Vovelle; [sous la direction d'André Latreille]. - Aix-en-Provence: La Boite à Bouquins, 1971. 3 vol. (309 f., F.310-634, F.635-746) : graph., cartes
10. ↑ 12 de Baecque , 2018 .
11. ↑ 1.000 intellectuels derriere Jean-Luc Mélenchon . L'Humanité (17 aprilie 2012). Preluat la 12 octombrie 2021. Arhivat din original la 4 decembrie 2017.  (nedefinit) .
12. ↑ Carnet  (fr.) . L'Humanité (17 octombrie 2018). Preluat la 12 octombrie 2021. Arhivat din original la 28 octombrie 2021.

Literatură

• Pimenova L. A. În memoria lui Michel Vovel (6.02.1933-6.10.2018) . // Cercetare istorică. - 2019. - Nr. 12. - S. 212-215.
• Tanshina N. P. Michel Vovel (1933-2018). Don Quijote al Revoluției Franceze // Anuarul francez 2019: Epoca lui Napoleon și memoria sa. 2019. - T. 2019. - S. 386-398.

• Bourdin P. Michel Vovelle (1933-2018) // Annales historiques de la Revolution française. - 2019. - Nr. 1 (395). - P. 3-27.
• Lucas C., Hunt L. , Sutherland D. „Comentarii la lucrările lui William Doyle și Michel Vovelle”, Studii istorice franceze, Vol. 16, nr. 4 (toamna, 1990), pp. 756-765.
• James Friguglietti, „Michel Vovelle și succesiunea revoluționară”, Politica și societatea franceză, nr. 8 (decembrie 1984), pp. 24-28.
• Serena P. De l'idéologie, de l'iconographie et du sexe, ou des forms de l'engagement communiste de Michel Vovelle  // Cahiers d'histoire. Revue de istorie critică. - octombrie 2019. - Nr. 144 .
• Jollet A. Hommage à Michel Vovelle  // Cahiers d'histoire. Revue de istorie critică. - octombrie 2018. - Nr. 140 .
• de Baecque A. -une-vie-après-le-bicentenaire Michel Vovelle : une vie après le Bicentenaire  (franceză)  // L'Histoire. - 2018. - Juin ( n o 448 ). .
• " Vovelle Michel  ", în Maitron online.
• McPhee P. Michel Vovelle (1933- ) // Istoricii francezi, 1900-2000. Noua scriere istorică în Franța secolului XX / Philip Daileader et Philip Whalen (dir.). - Chichester / Malden (Massachusetts): Wiley-Blackwell, 2010. - P.  599-610 . — XXX-610 p. — ISBN 978-1-4051-9867-7 . - doi : 10.1080/13507486.2012.666092 . .
• Melanges Michel Vovelle. - Aix-en-Provence: Publications de l'université de Provence, 1997. - 442 p. — ISBN 2-85399-393-0 . .
• Melanges Michel Vovelle. - Paris: Société des études robespierristes, 1997. - XXVI + 598 p. — (Bibliothèque d'histoire revolutionnaire). - ISBN 2-908327-39-2 .

Dicționare și enciclopedii

Mare catalană Rusă mare Universalis

În cataloagele bibliografice BIBSYS: 90164549 , 90948152 BNC : a11194364 BNE : XX821557 BNF : 11928695c CiNii : DA0083991X CONOR : 18923875 GND : 118994875 ISNI : 0000 0001 2283 9761 J9U : 987007463289605171 LCCN : n50013139 NDL : 00476697 NKC : mub2013760063 NLA : 49288548 NLG : 84583 NSK : 000072869 NTA : 072701595 NUKAT : n98020233 PTBNP : 55745 SUDOC : 027190447 VcBA : 495/198130 VIAF : 108579394 WorldCat VIAF : 108579394