Rezervoarele din Serbia de origine naturală sunt puține și de dimensiuni mici. Există aproximativ cinci zeci de ele în total, cel mai mare - Palitskoe - are o suprafață de mai puțin de șase kilometri pătrați [1] . Totodată, Lacul de acumulare Đerdap , format în 1972 pe fluviul Dunărea la granița cu România , se întinde pe o suprafață de 253 km², din care 163 km² se încadrează pe teritoriul sârbesc. Mai multe rezervoare mult mai mici sunt situate pe alte râuri majore.
Mai jos este o listă a celor mai mari rezervoare din Serbia, atât naturale, cât și artificiale, sortate în ordinea descrescătoare a zonei [2] .
Apă | Râu (pentru rezervoare) |
Suprafață, km² |
Înălțime, m deasupra nivelului mării |
Adâncime, m |
Volumul, mln m³ |
---|---|---|---|---|---|
Djerdap [3] | Dunărea | 253 | 69,5 | 92 | 5000 |
Vlasinskoye | Vlasina | 16 | 1.213 | 22 | 165 |
Peruchatsky | Drini | 12.4 | 290 | 180 | 340 |
Gazivod | Ibar | 11.9 | 692,7 | 105 | 370 |
Gruzhanskoye | marfă | 9,0 | 273,0 | 35 | 645 |
Zvornitskoye | Drini | 8.1 | 140 | 28 | 42 |
Zlatarskoe | Uvac | 7.2 | 880 | 75 | 250 |
Potpetskoye | Lima | 7 | 437 | 40 | 43 |
Palicke | 5.6 | 101 | 3.5 | unsprezece | |
alb | 4.8 | 75 | 2.5 | 7 |
Geografia Serbiei | |
---|---|
Litosferă |
|
Hidrosferă |
|
Atmosfera | Clima Serbiei |
Biosferă |
|
antroposferă | Ecologia Serbiei |