Lovitură uriașă

lovitură uriașă

Desene ale indivizilor hermafrodiți cu protonefridie colorată (stânga) și intestine (dreapta)
clasificare stiintifica
Domeniu:eucarioteRegatul:AnimaleSub-regn:EumetazoiFără rang:Bilateral simetricFără rang:protostomeFără rang:SpiralăTip de:viermi platiClasă:TrematodeSubclasă:Lovituri digeneticeEchipă:PlagiorchiidaSubordine:EchinostomataFamilie:FasciolidaeGen:FasciolaVedere:lovitură uriașă
Denumire științifică internațională
Fasciola gigantica Cobbold , 1855 [1]
Sinonime
  • Distomum giganteum Diesing, 1858 [2]
  • Fasciola gigantea Cobbold, 1858 [2]
  • Cladocoelum giganteum Stossich, 1892 [2]

Fluke gigant sau fasciola gigant ( lat.  Fasciola gigantica ) este un tip de vierme plat din clasa trematodelor ( Trematoda ). Reprezentanții sunt obișnuiți în Africa și Asia (inclusiv în Orientul Îndepărtat al Rusiei). Indivizii din generația partenogenetică se dezvoltă în moluștele gasteropode de apă dulce din familia melcilor de baltă ( Lymnaeidae ) [3] [4] . De regulă, artiodactilele : vacile, bivolii, oile și caprele acționează ca gazde finale pentru flukes gigant . Indivizii generației hermafrodite care parazitează la ei au o formă de frunze și ating o lungime de 30-75 mm [2] . La fel ca și strâns înrudiți cu ficatul ( Fasciola hepatica ), giganții sunt capabili să infecteze oamenii, provocând fascioloza .

Note

  1. Cobbold, T. S. (1855). Descrierea unei noi specii de viermi trematozi ( Fascola gigantica ). Edinburgh New Philosophical Journal 2 : 262–267.
  2. 1 2 3 4 Skryabin K.I. Trematode ale oamenilor și animalelor. Fundamentele trematodologiei. - M.-L.: AN SSSR, 1948. - T. 2. - 600 p. - S. 30.
  3. Correa, AC, Escobar, JS, Durand, P., Renaud, FO, David, P., Jarne, P., Pointier, JP, Hurtrez-Boussès, S. (2010). Reducerea golurilor în filogenia moleculară a Lymnaeidae (Gastropoda: Pulmonata), vectori ai Fascioliasis. BMC Evolutionary Biology 10 : 381. doi : 10.1186/1471-2148-10-381
  4. Soliman, MFM (2008). Analiza epidemiologică a fasciolozei umane și animale în Egipt. Journal of Infect Developing Countries 2 (3):182–189. Text arhivat 15 februarie 2011 la Wayback Machine