| germani surzi | |
|---|---|
| Autonumele modern | Polonii |
| Număr și interval | |
| Descriere | |
| Limba | Lustrui |
| Religie | catolicism |
| Inclus în | Polonii |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Germanii surzi sau germanii de pădure ( polonezi Głuchoniemcy , germanii Taubdeutsche deaf germans , germanii Walddeutsche Forest Germans ) sunt coloniști germani din Saxonia care s-au stabilit în Carpații polonezi la sfârșitul Evului Mediu între râurile Wisłoka și San (după alte surse, între Dunajc și San [2] ) și supus polonizării active în secolele următoare . În prezent, termenii „Głuchoniemcy” în versiunea poloneză și „Walddeutsche” în versiunea germană sunt utilizați în poloneză și germană [3] [4]etnografia în raport cu grupul etnografic polonez, care a păstrat unele elemente germane în mediul onomastic , material și cultural. După cel de -al Doilea Război Mondial, în scopul clasificării etnografice, etnografii polonezi Roman Reinfus și Franciszek Kotuła i-au clasificat pe germanii surzi (Pol(Pogórzaniegrupului etnografic polonez mai mareaca polonez Pogórze - Foothills) [6] .
Pentru prima dată termenul de „germani surzi” ( Głuszy Niemcy ) este folosit în eseul „Metrika Koronna” din 1658 [7] . În etnografia poloneză, termenul „surd-germani” ( Głuchoniemcy ) este întâlnit pentru prima dată în lucrarea „Historyczny obszar Polski rzecz o dijalektach mowy polskiej” a etnografului polonez Vincenta Pohl :
„În regiunea Wisłoka ne lovește un alt fapt; întreg acest cartier, care include râurile Wisloka, Ropa, Jasly, Jaselka și partea de mijloc a Wisloka, este ocupat de așa-zișii germani surzi, care locuiesc începând din valea Sanocka, adică în vecinătatea Komborni, Khachov, Trzesniew și de la est la vest până la Grybow, Gorlice, Szymbark și Ropa și la nord până la Pilzno, care este deja Sandomierz. Întregul ținut al germanilor surzi este o colonie a sașilor, a căror ținută seamănă cu cea maghiară și ardelenească. Unele zone sunt locuite de suedezi, dar toți acești oameni din țara germanilor surzi vorbesc astăzi cea mai pură limbă poloneză a dialectului polonez mic și, deși sunt numiți germani surzi, ei nu folosesc nici în comportamentul lor, nici în limbaj. dintre urmele originare ale originii lor, doar felul lor de a face agricultură și țesut este principala dovadă a originii originii lor” [8] .
Text original (poloneză)[ arataascunde] „Na obszarze Wisłoki uderza nas fakt inny; całą tę okolicę, którą obszar Wisłoki, Ropy, Jasły, Jasełki i średniego Wisłoka zajmuje, osiedli tak zwani Głuchoniemcy od zwani Głuchoniemcy od poczy o poczychłówą poczy od Poczychłówę, jłowązą odőzłowąządų Gorlice, Szymbark i Ropę od wschodu na zachód, ku północy aż po ziemię Pilźniańską która jest już ziemią województwa Sandomierskiego. Cała okolica Głuchoniemców jest nowo-siedlinami Sasów; jakoż strój przechowali ten sam co węgierscy i siedmiogrodzcy Sasi. Niektóre okolice są osiadłe przez Szwedów, ale cały ten lud mówi dzisiaj na Głuchoniemcach najczystszą mową polską dijalektu małopolskiego, i ż lubo z postaci odmienny i aż dotąd Głuchoniemcami zwany, nie zachował ani w mowiestszą mową polską dijalektu małopolskiego, i ż lubo z postaci odmienny i aż dotąd Głuchoniemcami zwany, nie zachował ani w mowiestszą ani w mowie stątą poľaątą powołaniem i głównie domowem zajęciem tego rodu"După Vincent Pohl, termenul „Germani surzi” este folosit de Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și a altor țări slave cu o definiție a originii lor, clasificându-i pe germanii surzi ca imigranți din Saxonia și Olanda [9] . Termenul „Germani surzi” se găsește și în 1906 în lucrarea etnografilor polonezi Jan Alexander Karlovich și Alexander Valerian Jablonsky „Rys ludoznawstwa polskiego” , care au scris că „Poalele de la Dol Sanocki la Gorlice, Szymbark și Pilzno au fost colonizate de către Sașii și această zonă a fost colonizată de sași până în prezent o numește „Țara surd-germanilor”” [10] .
Prima mențiune în istoriografia poloneză a coloniștilor germani din Carpații polonezi datează din 1551. Potrivit istoricului polonez Martin Belsky , care în lucrarea sa „Kronika, to jest historja świata” folosește pentru prima dată termenul german „Walddeutsche” (germani de pădure) [11] , coloniștii germani au început să se stabilească în Carpații polonezi deja sub Boleslav Viteazul :
Și pentru aceasta, Boleslav i-a așezat acolo (nemții) ca să păzească granița de unguri și Rusia, dar acest popor era simplu, necombatant și de aceea le-a ordonat să crească vaci ca să facă brânză bună și să livreze. la Spis și Pidhiria; alții fac fire bune; țesătura din Submunte ne este bine cunoscută. [12]
Text original (poloneză)[ arataascunde] „A dlatego je (Niemców) Bolesław tam osadzał, aby bronili granic od Węgier i Rusi; ale że był lud gruby, niewaleczny, obrócono je do roli i do krów, bo sery dobrze czynią, zwłacza w Spiżu i Pozzeto przuzątędętątętątą płócien z Pogórza u nas bywa najwięce"În 1582, istoricul polonez Matej Stryjkowski în lucrarea sa „Kronika polska, litweska etc”. menționează că germanii s-au stabilit lângă Przeworsk , Przemysl , Sanok și Yaroslav și „au fost buni muncitori”:
„În 1355, regele Cazimir, văzând că Podgorskaya Rus a fost devastată și distrusă de frecventele raiduri lituaniene, a așezat poporul german în acele părți, care trăiește până astăzi în satele de lângă Przevorsk, Przemysl, Sanok și Yaroslav și, după cum am văzut eu însumi, sunt buni muncitori” [13] .
Text original (poloneză)[ arataascunde] "Roku zaś 1355, Kazimierz król widząc Pogórskiej Rusi krainy dla częstych najazdów Litewskich zburzone i puste, Niemieckiego narodu ludzi w krainach tamtych osadził, którzy jeszcze i dziś po wsiach mieszkają około Przeworska, Przemyśla, Sanoka i Jarosławia, a jakom sam widział, są ossobliwi gospodarze"Istoricul polonez Szymon Staroholski menționează coloniștii germani în 1632 în eseul său „Polska albo opisanie położenia Królestwa Polskiego” [14] .
Regele polonez Cazimir al III-lea a întemeiat sate pe baza dreptului german la poalele Munților Beskid, la granița cu Silezia, în vecinătatea orașelor Tymbark , Myslenice , Grybow , Chezhkovice , precum și în bazinul râurilor Wisloka și Ropa și la granita cu Chervonnaya Rus . Mai târziu, în apropierea orașelor Sanok și Przemysl au fost fondate așezări germane. Dintre coloniștii din aceste părți, germanii reprezentau aproximativ 25%. Una dintre cele mai mari colonii germane a fost fondată în timpul domniei lui Ludovic I cel Mare . În acest moment, 9 colonii germane au fost fondate la sud de orașul Lancut . Colonia de lângă Lancut și-a păstrat identitatea germană până la sfârșitul secolului al XVI-lea, după care a devenit treptat polonizată. Satul Markova din colonia Lancut și-a păstrat identitatea germană până la sfârșitul secolului al XVIII-lea [15] . În 1907, etnograful austriac Raimund Friedrich Kaindl , în monografia sa despre germanii din Carpați , menționează ca german satul Markova [16] .
Istoricul polonez Adam Fastnacht , pe baza documentelor istorice medievale, subliniază că au existat colonii germane izolate în rândul majorității poloneze, în special în vecinătatea orașelor Sanok, Krosno , Rymanow , a satelor poloneze Kroscienko- Wyzhne și Kroscienko -Nizhnya , Chaczow , Korchina , Kombornia , Iwonicz și Klimkowka [17] . Aceste declarații ale lui Adam Fastnacht au fost confirmate de etnograful polonez de la Universitatea din Lviv Przemysław Dombkowski , care a efectuat cercetări de teren în vecinătatea orașului Sanok în anii 20 ai secolului XX. [18] .
Limba germană a persistat sub diferite forme în unele colonii germane până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Istoricul german Ernst Schwartz, după ce a efectuat o analiză lingvistică comparativă a limbii poloneze în vecinătatea Krosno și Lancut, a sugerat că în coloniile germane, care erau o „ insula lingvistică ”, s-a format o limbă de tranziție germano-poloneză în Evul Mediu, asemănător cu limba modernă Galznovsky lângă orașul Bielsko-Biala [ 19] . Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii polonezi din vecinătatea Krosno au păstrat diferite germanisme în discursul lor, în special, cum ar fi „szesterka” (șase - cumnata , din aceasta. Schwester , soră), „Geistag” (Geystag - Ziua spiritelor , din ea. Geistag ) [20] . O altă urmă a coloniștilor germani este prezența numelor de familie germane în rândul populației poloneze locale.
Cele mai vechi înregistrări ale limbii germane surde, înregistrate în vecinătatea orașului Lancut și a satului Markova, datează din 1827.
Cântec de Vinerea Mare - Charfreitaglied, FastenliedAm Donnerstag zeita,
Am Charfreitag früh,
Wo Gött gefanga auf sein Kreutzbrett geschwon.
Sein Seittley gestocha.
Sein Seittley gebrocha.
Die Ingfer Maria Grienst;
Gott zu Sie;
Ne grein, ne grein
Fran fi Mutter mein
Auf a dritta Tag weis vyn Toda aufadystehu
Mir warms zieha and Himmelreich
(Wier werden sein)
Dyta wann mir seyn ewig und gleich
(Dort werden wier)
Am Himmelreich hat viel Freuda Singars Si spielas die
Engelen Gotty sehr schön [21]
Chrysta ist adesztanda
Fi dar Moter a tys (Von der Marterall)
Was solla mira (wir) ny froh seyn
Christa soll endar (unser) Getrost seyn
Kirye eleyson.
Wie an Necht ist adesztanda
Aso ist die Wadel ziehgana
Der sind aso adesztanda ist
Ływa mir dan Vater Jesu Christ
(Loben wier)
Kirye eleyson.
Gimasz Ces gingen drey heilige Fraua
Smogesz a dan Thaua
(des Morgens)
Gesuchta das dan Vater Jesu Christ
Da die vedam Tod afesztanda ist
Kirye eleyson
Ender unsern liebsta Maria trauma ma in einem Traum
Sie sachs auf ihrem Harzeleiners wüchst
Da am einem Traum Sie sachs auf ihrem Harzelein wüchst a Gottes Christa Naynd,
Maria di dier wachet, di trugst an jenes Land,
Kirye eleyson [22]