Seminarul Profesoral Transcaucazian
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 21 iulie 2022; verificarea necesită
1 editare .
Seminarul Profesoral Transcaucazian |
Fondat |
1876 |
Închis |
1917 |
Tip de |
scoala |
Seminarul de predare Transcavkaz ( Cargo. გორის საოსტატო სემინარია სემინარია სემინარია სემინარია სემინარია სემინარია ; azerb. Zaqafqaz Darülmüllimini, Zaqafqaziya MülliMlər SeminariyaSı ) este un mare centru pentru instruirea personalului pedagogic locuit de Caucazul de Sud . Școală de specialitate de 4 ani în Imperiul Rus la Gori ( Georgia ) , care a funcționat în 1876-1917 . și formarea cadrelor didactice din școala primară.
Istorie
Seminarul Profesorilor Transcaucazian (Gori) este a doua instituție de învățământ specială din Georgia pentru formarea cadrelor didactice . Prima școală de profesori a fost deschisă în 1866 la Tiflis (din 1872 , Institutul Profesorului Alexandru ). A treia și a patra instituție de învățământ din Caucazul de Sud au fost seminariile de profesori Kutaisi (în Khoni ) ( 1881 ) și Sukhumi (1915). Din 1878 până în 1891, directorul Seminarului Învățător Transcaucazian a fost profesor, personalitate din învățământul public, scriitorul Dmitri Semionov ( 1834 - 1902 ).
Sub D. D. Semyonov, la inițiativa lui Mirza Fatali Akhundov și a muftiului Gaibzade, a fost deschisă în 1879 o filială azeră , care a devenit în concordanță cu filialele rusă, georgiană și armeană. Aleksey Osipovich Chernyaevsky a fost numit primul său inspector .
Primii absolvenți ai filialei azere a seminarului în 1881 au fost Safarali bey Velibekov din Shusha , Teymur Bayramalibekov din Lankaran și Mirza Khalilov din Nahicevan . Safarali bey Velibekov a fost lăsat la seminar după absolvirea ca profesor al școlii elementare azere la filiala azeră a seminarului.
Istoria creării primului manual fundamental din Azerbaidjan „ Vatan Dili ” („Cuvântul nativ”) este direct legată de Seminarul Învățătorului Transcaucazian. Prima parte pentru elevii claselor I a fost compilată de A. Chernyayevsky în 1881, iar a doua parte pentru elevii claselor a II-a și a treia a fost compilată și publicată de A. Chernyayevsky și Safarali bey Velibekov în 1888.
În seminar, unde predau profesori democratici și progresiști, studenții din tot Caucazul studiau limbile europene, geografia, aritmetica și alte materii. Un loc special a fost acordat studiului limbii și literaturii ruse, lucrărilor clasicilor literaturii mondiale.
În 1918, pe baza filialei din Azerbaidjan, s-a înființat Seminarul Profesorilor Gazakh în orașul Gazakh , primul director al căruia a fost absolvent al Seminarului Învățătorilor Transcaucazian , Firidun-bek Kocharlinsky .
Seminarul Profesoral Transcaucazian a fost transformat ulterior în Institutul Pedagogic de Stat Gori .
Seminarul a jucat un rol excepțional în educarea unei întregi galaxii de intelectuali azeri, care au devenit avangarda unei izbucniri culturale fără precedent la începutul secolului al XX-lea. Elevii seminarului au răspândit noi tendințe în cultură, au aplicat noi metode științifice, au format o nouă gândire socială.
La filme
- O parte din acțiunea principală din filmul azer „ Kura indomită ” are loc la Seminarul Gori.
Absolvenți de seamă
Literatură
În rusă
- Antologie de gândire pedagogică a RSS Azerbaidjanului / Comp. A. A. Agaev, A. Sh. Gashimov. - Moscova: Editura „Pedagogie”, 1989. - 592 p.: ill.
În azeră
- Abdullayev AS Azərbaycan dilinin tədrisi tarixinə dair, Bakı: Azərnəşr, 1958. — 204 s.
- Azərbaycan dili və ədəbiyyat tədrisi (metodik məqalələr məcmuəsi). Bakı: "Azərbaycan məktəbi" jurnalına əlavə, 1958. - 120 s. (Abdullayev AS Azərbaycan dilinin tədrisi tarixinə dair, məqalə, 3-28 səh.).
- Azərbaycan Sovet Ensiklopediyası, I-X cildlər, Bakı: ASE Baş redaksiyası, 1976-1987.
- Çernyayevski AO Vətən dili, I hissə, Tiflis: 1899. - 70 s., AMEA Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Şifr No. XII-343 3803.
- Çernyayevski AO Vətən dili, I hissə, Tiflis: 1901. - 70 s., AMEA Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Şifr No. XII-346 3805.
- Çernyayevski AO Vətən dili, I hissə, Tiflis: 1899. - 70 s., AMEA Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Şifr No. XII-348 3806.
- Çernyayevski AO, Vəlibəyov SH Vətən dili, II șuierat. Tiflis: 1888. - 192 s., AMEA Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Şifr No. IX-236 2944.
- Çernyayevski AO, Vəlibəyov SH Vətən dili, II șuierat. Tiflis: 1888. - 192 s., AMEA Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Şifr No. XII-334 3800.
- Çernyayevski AOVətən dili, eu șuierat; Çernyayevski AO, Vəlibəyov SH Vətən dili, II șuierat. Faksimil nəşr. Tərtib və transfoneliterasiya edən, ön söz, qeyd və şərhlər, sözlük və cədvəllərin müəllifi: Vüqar Qaradağlı. CBS, Bakı - 2007. 740 səh.
- Elmi əsərlər (ayrıca buraxılış). Bakı: ADU nəşriyyatı, 1961. - 10 s.
- Əhmədov HM XIX əsr Azərbaycan məktəbi, Bakı: „Maarif” nəşriyyatı, 2006. - 366 s.
- Həsənova RY Ədəbi əlaqələr tarixindən, Bakı: Bakı Universiteti nəşriyyatı, 1991. — 74 s.
- Xudiyev N., Hacıyev T. Azərbaycan ədəbi dili tarixi, Bakı: „Maarif” nəşriyyatı, 1995. - 496 s.
- Qaradaği (Xan Qaradağski), Həsənəliağa. Fələyin bir belə dövrü olacaqmış…, Bakı: Azərbaycan Milli Akademiyası NPB, 2003. — 280 s.
- Qaradaği, Həsənəli Xan. Əsərləri, Bakı: „Şuşa” nəşriyyatı, 2004. — 168 s.
- Qaradağski, Həsənəliağa xan (Qaradaği). Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Əlyazma, B-1486, 10510, „Həsənəli xan Qaradaği - Kəşkül idarəsinin müdiri Cəlal əfəndiy4əs.”, -
- Qaradağski, Həsənəliağa xan (Qaradaği). Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Əlyazma, B-7008, 8633, "Həsənəli xan Qaradaği - Şeirlər", - 28 s.
- Qaradağski, Həsənəliağa xan (Qaradaği). Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Əlyazma, M-310, 310; M 508, 37403, "Məcmuə", - 918 s.
- Qaradağski, Həsənəliağa xan (Qaradaği). Məhəmməd Füzuli adına Əlyazmalar institutu, Maş., İnventar No. 37409, 140 səh, əlavələr 7 s., əlyazma. — 29 s.
- Qasımzadə FS XIX əsr Azərbaycan ədəbiyyatı tarixi, Bakı: Azərbaycan Universiteti nəşriyyatı, 1956. — 560 s.
- Mirəhmədov Ə.M. Abdulla Shaiq. Bakı: „Ulm”, 1956, səh. 6.
Note
Link -uri