Frunți aurite

„Frnțile aurite”  este un film de animație sovietic în tehnica traducerilor , filmat de regizorul Nikolai Serebryakov la studioul Soyuzmultfilm în 1971, după scenariul lui Alexander Khmelik , bazat pe basmul lui Boris Shergin .

Plot

Bazat pe basmul lui Boris Shergin [1] [2] .

Orașul este pe malul mării. Există un palat în oraș. Vizavi de palat este o colibă. Prin fereastra colibei se vede cum un bărbat strânge o sticlă și o gustare într-un coș. Regele se uită la asta de la fereastra palatului. Țăranul și regele merg într-o îmbrățișare de-a lungul drumului. Împreună împușcă dintr-o armă din pădure. Elanii sunt speriați. Țintește-te pentru ciuperci. La botul unei arme, un țânțar își freacă labele, așteptând o împușcătură. Lovitura doboară ciupercile și zboară în butoi. După ce au scos ciupercile din butoi, țarul și țăranul le clincănesc tare, beau din ele și iau o mușcătură cu ele. Regele îl sărută pe obraz pe bărbat. Familia regelui stă în palat și se uită la albume. Mama regelui, privind un portret atârnat pe perete cu un bărbat pe cal, își amintește cum tânăra ei mireasă a fost purtată pe acest cal de același bărbat - logodnicul ei. Un vrăjitor cu barbă lungă sosește și răpește mireasa de la mire care a adormit în șa, înlocuind-o cu o poză cu inscripția „ Salutări din Crimeea ”. Fiica regelui, privind poza plajei, visează ca ea, în costum de baie, stând în apă pe chiuvetă cu o floare în mână. O lebădă mare roz înoată, ea îl mângâie, o ușă se deschide în lebădă și prințesa este răpită acolo. O lebădă zburătoare cu o contrară a aripilor sale lasă pe cer inscripția „ Salutări din Crimeea ”". Soția regelui, uitându-se la fotografia coșului de nuntă cu flori și porumbei, visează și ea. Aici servitoarea îi aduce un coș uriaș cu flori. Regina se ascunde în acest coș. O mreană luxoasă se apropie de coș. Regina apucă mustața de ureche și o târăște în coșul ei. Aha-oah, florile tremură, câțiva porumbei albi zboară afară. Totul se potolește, mreana se târăște în patru picioare, lăsând în urmă o urmă sub forma cuvântului „bună ziua”. Regina dezamăgită trântește albumul. Țarul și țăranul stau la masă, ei joacă cărți la masă, se toarnă lumina lunii sub masă. Regina mergea la piață, iar în poșeta ei era un gândac în loc de bani. Regina a luat cărțile, a început să se certe pentru banii absenței. Țarul din urechea țăranului se oferă să fugă la pescuit. Țarul a navigat cu un țăran într-o barcă în mare, a început să pescuiască. Omul a aruncat plasa, regele - momeala. Regele a ciugulit și a ciugulit atât de mult încât regele cu o undiță a fost tras în apă. Omul a scos un pește puternic cu plase și tocmai l-a înghițit pe rege. Bărbatul s-a încordat și l-a scos pe rege din gura peștelui. Regele l-a sărutat pe bărbat pentru asta. Regina se uită de la balcon - regele vine de la mare, purtând o captură pe umeri. Regina și prințesa s-au repezit la telefoane, au început să înfășoare discurile - să invite oaspeții la banchet. Gazda s-a îmbrăcat, stă la masă, se întâlnește cu oaspeții, țiganii cântă la instrumente de jur împrejur. Oaspeții se înclină. Regele stă în capul mesei, deschide banchetul, doamna de serviciu se așează în poală. Oaspeții au mâncat o masă mare cu mâncare într-o clipă. Regina vinului a băut mult, a lovit-o în cap. Mustața din visul ei a cântat la acordeon, regina a sărit din spatele mesei și a început să danseze. Apoi omul unui vecin a dat buzna în hol, a împins-o pe regina și ei bine, hai să dansăm desculți pe cântecul tău. Și-a aruncat pălăria în gura generalului. L-am văzut pe țar – m-am repezit să mă îmbrățișez. Oaspeții șoptesc - este indecent pentru țar și țăran. Și omul a început să-l sărute pe rege. Oaspeții erau stânjeniți. Acordeonul mustaței s-a prăbușit. Regele nu a putut să suporte și l-a împins pe țăran. S-au transformat în cocoși și ei bine, hai să ne luptăm. A sosit poliția, l-au prins pe țăran de mâini, îl țineau. Oaspeții l-au dus pe rege, iar el a continuat să-și scuture pumnul. L-au înlănțuit pe țăran cu un protocol, l-au închis, au atârnat lacătul. Un bărbat stă în spatele gratiilor, trist, visând la răzbunare. Inventat. A venit la „magazia împăratului” de la ușa din spate, i-au turnat un coș plin cu zahăr. Regele și regina stau la masă și beau ceai. Regina scuipă - ceaiul nu este dulce. Un bărbat trece pe lângă palatul regal - purtând în mod deschis zahăr pe umeri. Fiica țarului a văzut-o, a gustat-o ​​și a raportat-o ​​tatălui ei. Regele întreabă de unde provine zahărul. Țăranul îi răspunde că, se spune, în spatele pelerina abruptă stau negustorii cât vrei, atât pentru toată lumea. Regele s-a urcat imediat într-o barcă cu vâslași, bând bere. Regina și prințesa manifestă nemulțumiri, se plictisesc. Regele spune: porniți gramofonul, spălați podeaua. Țăranul îi făcu mâna regelui, s-a îmbrăcat mai decent, și-a pus mustața. A luat o găleată și o perie în mâini. Ajunse la palat, strigând: cine să fie aurit pe frunte. Imediat regina și prințesa strigă pe fereastră: ne dorim! Femeile regale l-au târât pe țăran la palat pe o frânghie, fără suflare. Bărbatul se laudă că a acoperit-o în întregime cu aur pe regina europeană, a aurit președinții diverselor chelie, despre care are diplomă (și se arată chiar biletul de călătorie). Țăranul a închis ochii „clienților”, le-a uns capetele cu rășină, le-a ordonat să nu se uite până nu s-au uscat. I-a așezat pe toți trei la ferestre (să se usuce), a ordonat să-i trimită rege salutări și un sărut și a fugit. Regele din spatele pelerinii abrupte este supărat, amenință că va spânzura vâslașii, pentru că nu sunt negustori, nici zahăr. Oamenii s-au adunat în jurul palatului, admirând familia regală. Fotografii fac poze, cineaștii fac filme, pictorii pictează portrete, caii se ridică. Mustașul stă întins la el, cântă la acordeon. Santinela ascultă, își șterge lacrimile. Taxiuri se îndreaptă spre cei cu mustață, plângându-se că caii se grăbesc în vederea femeilor regale mânjite cu smoală neagră, doi au fost deja uciși, regele trebuie chemat. Șoferii mi-au dat o mustață pentru o sticlă, așa cum mi-au cerut. Mreana a zburat către rege pe o navă, și-a făcut cruce și a sărit jos la el. Am raportat situația regelui. Regele l-a prins de cap, a urcat în dirijabil și a zburat spre palat. La palat e multă lume, la ferestrele erizipelului Mării Negre stând, rușinată de rege. A zburat în palat, a târât femeile de la ferestre, înjură. Femeile, ca răspuns, jură că au doborât aurirea, au ruinat frumusețea. Regele a adus o oglindă. Portofelele se uitau la el, gâfâiau, cereau să prindă un stăpân străin. Regele a ghicit că era bărbatul unui vecin. Oamenii din piață râd și aplaudă. Și un bărbat iese din mulțime: vei ști să te certați cu mine. Noaptea, regele a împăturit palatul într-o trăsură și a plecat.

Echipa de filmare

Date tehnice

Descriere, recenzii și critici

Potrivit lui Serghei Asenin , filmul „Frnțile aurite” a fost creat doar datorită manifestărilor extraordinare de interes și dragoste ale regizorului Nikolai Serebryakov pentru basmele moderne filozofice și romantice, abilității sale de a găsi modalități și de a găsi culori pentru a-și afișa ideile și intrigă în acțiunea ecranului păpușilor [15] .

Potrivit Natalya Krivuli , filmul „Frnți aurite” este un apel la moștenirea etnografiei ruse [16] . Dezvoltarea acestei moșteniri culturale s-a realizat într-o manieră parodică [17] cu o imitație completă a artei populare aplicate a tiparului popular rusesc [18] și a teatrului de farsă [19] . Se folosesc principiile citarii si reproducerii mostrelor imitate [20] . Deci sistemul de semne al imaginilor este copiat din folclorul național [21] . Paleta de culori a filmului este copiată în întregime din mostre de artă populară din perioada istorică corespunzătoare [22] . Totodată, culorile festive ale filmului au fost alese ținând cont de semnificațiile lor simbolice și arhetipale [18] . Direcția decorativă a schemei de culori a filmului este aleasă în stilul primitivului [19] . Această direcție se datorează convențiilor jocului începutul filmului, nevoii de a crea o lume deliberat artificială a iluziilor [17] [23] . Elementele picturale sunt legate organic de stilizări ornamentale [24] , dar nu există perspectivă în cadre [25] . Această unificare se realizează datorită culorii uniforme de fundal a fiecărui episod finalizat [18] . În desenul filmului, există incompletitudine, transformare, pâlpâire de linii și linii, rupturi de contur, dar, în același timp, se caracterizează prin pitoresc [26] . Momentele de joc sunt incluse și în structura externă a filmului, bidimensionalitatea ia naștere atunci când spațiile imaginare și reale sunt combinate și personajul rămâne în ambele spații în același timp [27] . Tranzițiile personajelor dintr-un spațiu în altul acționează ca început organizator al filmului, determină dezvoltarea intrigii [28] . Țesătura ecranului filmului este formată din sistemul de limbaj semiotic utilizat, care predetermina stilul de colaj al filmului pentru a combina spațiu-realitate [29] . Structura imaginii artistice este modelată după principiul ironic-joc, care a predeterminat compresibilitatea timpului psihologic al filmului, adică cursul accelerat al evenimentelor care au loc într-un spațiu imaginar [30] . Cu toată convenționalitatea exterioară a personajelor, ale căror imagini sunt împrumutate din arta populară a tiparului popular, sunt concise și de înțeles, ca un semn, personajele și mișcările lor sunt profund dezvoltate și detaliate pe baza metaforelor subiective ale autorului [31] . Mișcările personajelor sunt reduse condiționate, decorative, alcătuite dintr-o imagine-mască permanentă și poziții simbolice condiționate schimbătoare ale personajelor [32] . Secțiunile culturii populare rusești introduse în țesătura ecranului fără transformări și tăieturi confirmă faptul că filmul aparține direcției de animație național-folclor [33] .

Autorii „ Noua Enciclopedie Rusă ” citează filmul lui Serebryakov „Frnțile aurite” ca exemplu al căutării creative a animatorilor autohtoni din anii 1970 în direcția genurilor folclor tradiționale [34] .

Potrivit lui Georgy Borodin , documentele de arhivă confirmă faptul că, după ce filmul a fost aprobat cu succes de către Agenția de Film de Stat URSS , i-a fost eliberat un certificat de distribuție și filmul a fost predat pentru reproducere pentru închiriere, filmul a fost rechemat la studio pentru dublare și reducere parțială. Oleg Tabakov a fost nevoit să redea expresia din basmul lui Șcergin „ Hei, omuleț! De unde provine această cantitate de zahăr? - Pe! Nu ai auzit? Navele cu aburi de peste mări stau în spatele Insulei goale, o oferă tuturor celor care o doresc ”, văzând un posibil indiciu asupra relațiilor comerciale cu Cuba [35] . Potrivit poveștilor regizorului filmului Serebryakov, filmul a fost aproape interzis după ce l-a vizionat la una dintre casele guvernamentale. În opinia sa, motivul real a fost indicația achiziției de zahăr din Cuba în legătură cu eșecul recoltei sfeclei de zahăr din URSS , văzută în fraza subliniată în scenariul despre „ Insula goală ”. Motivul formal a fost acuzația de pervertire a limbii ruse. Tabakov a fost supărat de nevoia de a reelabora textul pe care îl citise anterior cu pasiune huliganică. „ Empty Island ” a fost schimbat în „ Sharp Cape ” și filmul a fost lansat. Pentru nivelul artistic și ideologic presupus redus al filmului i s-a atribuit a treia categorie de plată, dar după câțiva ani a fost revizuită la prima [36] . A. A. Volkov în articolul său „The Devil's Dozen” a menționat „ soarta pe raft ” a filmului, dar nu a putut fi găsită nicio dovadă documentară a acestui Borodin în arhive [36] .

Potrivit lui Gennady Smolyanov , filmul lui Serebryakov „Gilded Foreheads” se numără printre cele mai bune filme domestice realizate folosind tehnica transferului , care încorporează toate avantajele atât ale animației desenate manual, cât și ale animației volumetrice [37] .

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 animator.ru .
2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Credite de film.
3. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Registrul certificatelor de închiriere .
4. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Krivulya, 2002 , p. 274.
5. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Serebryakov Nikolai Nikolaevich, p. 581.
6. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Alina Alekseevna Speshneva, p. 610.
7. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Abarenov Anatoly Anatolyevich, p. 44.
8. ↑ Zolotovskaya, Galina Vladimirovna // Eleva - Kadyshev / cap. comp. și bibliograful O. E. Volzenburg  ; autori ai articolului: L. A. Bespalova, S. V. Butarygina, N. M. Voronina ... [și alții]. - M .  : Art, 1983. - S. 339-340. - (Artiști ai popoarelor URSS: Cuvinte biobibliografice: în 6 vol. [4 vol., 5 cărți] / Academician de Arte al URSS , Institutul de Cercetări în Teoria și Istoria Artelor Plastice  ; redacție: T. N. Gorina (responsabil ed. .), T. K. Wagner, B. V. Weimarn ... [ și alții ]  ; 1970—, v. 4, cartea 1).
9. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Zyabikova Aida Petrovna, p. 280.
10. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Jukovski Alexander Borisovich, p. 261.
11. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Abramova Natalya Nikolaevna, p. 47.
12. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Eduard Nikolaevich Artemiev, p. 79.
13. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Bitman Natan Mikhailovici (Naum Markovich), p. 573.
14. ↑ Enciclopedia animației domestice, 2006 , Oleg Pavlovich Tabakov, p. 625.
15. ↑ Asenin, 1986 , p. 54.
16. ↑ Krivulya, 2002 , p. 102-103.
17. ↑ 1 2 Krivulya, 2002 , p. 116.
18. ↑ 1 2 3 Krivulya, 2002 , p. 119.
19. ↑ 1 2 Krivulya, 2002 , p. 93.
20. ↑ Krivulya, 2002 , p. 81.
21. ↑ Krivulya, 2002 , p. 84.
22. ↑ Krivulya, 2002 , p. 118.
23. ↑ Krivulya, 2002 , p. 92-93.
24. ↑ Krivulya, 2002 , p. 117.
25. ↑ Krivulya, 2002 , p. 92.
26. ↑ Krivulya, 2002 , p. 121.
27. ↑ Krivulya, 2002 , p. 94.
28. ↑ Krivulya, 2002 , p. 69.
29. ↑ Krivulya, 2002 , p. 83.
30. ↑ Krivulya, 2002 , p. 88.
31. ↑ Krivulya, 2002 , p. 103.
32. ↑ Krivulya, 2002 , p. 106.
33. ↑ Krivulya, 2012 , p. 192.
34. ↑ Noua Enciclopedie Rusă, 2003 , Cultura, p. 824.
35. ↑ Borodin, 2005 , p. 295.
36. ↑ 1 2 Borodin, 2005 , p. 296.
37. ↑ Smolyanov, 2005 , p. 57.

Literatură

• Asenin S.V. Lumea desenelor animate: Idei și imagini de animație în țările socialiste. - M .  : Art, 1986. - 288 p. — 25.000 de exemplare.
• Borodin G. N. În lupta pentru gânduri mărunte. Inadecvarea cenzurii (capitol din cartea „Animation Forced”) // Film Studies Notes . - 2005. - Nr. 73. - S. 261-309.
• Krivulya N. G. Labirinturi de animație. Studiul imaginii artistice a filmelor de animație rusești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. - M .  : Editura Graal, 2002. - 296 p. - 500 de exemplare.  — ISBN 5946880306 .
• Krivulya N. G. Probleme de antropologie vizuală în formatul unui film de animație // Vestnik VGIK. - 2012. - Nr. 12-13. - S. 184-201. — ISSN 2074-0832 .
• Noua Enciclopedie Rusă . - M .  : Enciclopedia, 2003. - T. 1. Rusia. — 959 p. — ISBN 5-94802-003-7 .
• Smolyanov G. G. Anatomia și crearea imaginii unui personaj într-un film de animație: manual. - M.  : VGIK, 2005. - 128 p. - 1000 de exemplare.  — ISBN 5-87149-102-2 .
• Enciclopedia animației domestice  / Comp. S. V. Kapkov . — M  .: Algoritm , 2006. — 838 p. - 3000 de exemplare.  - ISBN 5-9265-0319-4 .

Link -uri

• „Frnțile aurite” . (film) . animator.ru . Data accesului: 23 iunie 2022. (nedefinit)
• Frunți aurite. . Ministerul Culturii al Federației Ruse . Data accesului: 23 iunie 2022. (nedefinit)

Site-uri tematice	Baza de date de filme pe Internet Animator.ru