Isaac ibn al-Hadib | |
---|---|
Data nașterii | anii 1350 |
Data mortii | anii 1420 |
Isaac ibn al-Hadib , de asemenea Isaac al-Hadib [1] sau Isaac ben Solomon ben Tzaddiq (c. 1350 - c. 1426), a fost un astronom și poet spaniol-evreu care a trăit în Castilia (1370) și Sicilia (1396-). 1429?) [2] .
Fiul lui Solomon ben-Tzadik din familia evreiască Alhadib [3] , ai cărui reprezentanți au fost celebri în perioada de la începutul secolului XIV până la sfârșitul secolului XVII [2] .
Un discipol al lui Yehuda ben Asher și un adept al lui Samuel Tsarza [2] . Autor al lucrărilor astronomice „Orah Selulakh” și „Kel-Chemdakh” și note la lucrări astronomice ale altor autori [1] .
El a alcătuit un eseu despre cronologia Soarelui și a Lunii, „Orah Selulah” („Drumul bătut” sau „Calea bătută”), în care acționează ca un adept al celui mai autoritar astronom tunisian Ar-Rakkam . La această lucrare, Al-Hadeeb a adăugat patru tabele conform lui Al-Wattaki și una după Al-Kammad . [2]
Al-Hadeeb a mai scris „אנדה כלי חמדה” („Scrisoare despre aparatele de fier”), conform indicației unui manuscris, proprietatea unui particular, unde vorbește în detaliu despre instrumentele pe care le-a inventat în Sicilia. Potrivit lui Steinschneider , această lucrare nu este identică cu lucrarea sa „כלי הממוצע” ( Instrumentul planimetric ). [2]
El a compus un adaos la poemul cu care Moses Gandali își începe comentariul la traducerea evreiască a lucrării astronomice a lui Al-Fergani (sec. IX) [2] .
A scris un tratat de terminologie teologică [2] .
Potrivit lui Buxtorf , el a scris cartea „Leschon ha-zahab” („Limba aurului”), un tratat despre măsurile greutății din Biblie [2] .
A compus și un imn în cinstea Esterei (autorul își dezvăluie pe deplin numele într- un acrostic ) [2] .
Site-uri tematice | |
---|---|
Dicționare și enciclopedii |
|