Dialect chișinău (țigănesc)

Dialectul Chișinău  - dialectul țiganilor din Chișinău aparține grupului de dialecte vlahe a limbii țigănești din Europa . Acest grup dialectal sa dezvoltat istoric în zona de răspândire a limbii române în Moldova , Ucraina și în centrul Rusiei (în special în regiunea Rostov și regiunea Krasnodar), dar după migrațiile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. și secolul XX. a fost reprezentat în diferite părți ale Europei și ale lumii (de exemplu, America de Nord și de Sud).

Limba țiganului-Chișinău aparține subgrupului nordic al dialectelor vlahe, astfel că cele mai apropiate dialecte din Rusia sunt dialectele țiganilor-kelderari și țiganilor-lovari . [1] Cerenkov susține în scrierile sale că limba țiganului-chișinău rus este cea mai apropiată de limba țiganilor-laeshes moldoveni. [2]

Caracteristici

Dialectul chișinău al limbii romani este un reprezentant tipic al așa-numitului grup nordic de dialecte vlahe. Cele mai izbitoare schimbări fonetice din starea țigănească generală, caracteristice acestor dialecte, includ:

Combinații de tranziție *dl > gl și *tl > kl

În special, rezultatul acestei tranziții a fost alternanța în tulpină a verbelor precum phánd'el 'a lega': phánd'es 'tu bind': phangl'án 'ai legat (a)' (din * phandl'an ); xut'és 'ai sărit': xukl'án 'ai sărit' (din * xutl'an ).

Pierderea arcului de *čh și *dž

O astfel de pierdere a dus la apariția sunetelor ś [ɕ] și , respectiv, ź [ʑ]. *čh > ś *dž > ź *čhavo > śáv „fiu” *džal > źál „merg” *čhib > śı́b „limbă” *dženo > źenó „unul” (număr) *čhon > śón „lună” *džukel > źukǝ́l 'câine'

Tranziție *aji > *eji

O astfel de tranziție se observă, de exemplu, în lexeme: *daji > *deji > *dej > d'éj „mamă” și *čhaji > *čheji > *śeji > śéj „fiică” (rețineți că *ji final era atunci redus la j, vezi mai jos).

Tranziție *Vni > Vji

O astfel de tranziție se observă, de exemplu, în lexemul xajı́ ng „bine” (cu Rus.-gypsy xanýng „la fel”, unde nu există o astfel de tranziție). Cu toate acestea, trebuie remarcat că în multe forme ale genului feminin există variabilitate ji ~ ni ca urmare a alinierii tulpinilor (prin analogie cu tulpinile genului masculin): .), dar, de exemplu, întotdeauna vazdijı́ „secție de poliție”.

Scurtarea finală *ji > j

În dialectele vlahe de nord ale limbii romani, *ji final a fost și el scurtat. Această trecere se remarcă și în graiul chișinău: *pani > *paji > páj „apă”, *balani > *balaji > baláj „jgheab”, *khoni > khoji > khój „grăsime” etc.

Scurtarea finală *avo > av

O astfel de tranziție se observă, de exemplu, în lexemele *prašavo > prašáv 'coast', *čhavo > śáv 'tigan; fiul'. În plus, mai târziu, în graiul chișinău, s-au produs o serie de modificări fonetice care nu sunt observate în altele sau nu sunt observate în toate graiurile vlahe ale romani.

Dezvoltarea sunetelor [y] și [ǝ]

În unele dialecte ale limbii romani s-au dezvoltat sunetele [y] și [ǝ]. La Chișinău, sunetele [i] și [y] după consoane sunt distribuite contextual: [i] apare după consoanele moi, iar [y] după cele dure. Același lucru se poate spune despre sunetele [e] și [ǝ]; mai multe despre dezvoltarea sunetelor [y] și [ǝ] în strâns înrudit Kalderari Chișinău. [3]

Înmuierea unor consoane înainte de [e] și [i]

Următoarele consoane au fost înmuiate înainte de [i] (se dau doar cele care pot fi atât moi cât și dure): p, ph, b, t, d, k, kh, g, m, n, f, v, l, r , de exemplu, *piri > [p'ir'ı́ ] 'pan', *gili > [g'il'ı́ ] 'cântec' etc. Alte consoane, și anume s, z, š, ž, c, x, rr înainte de [i] nu a fost înmuiat, cf. *domnule > sýr „usturoi”, *šing > šýng „corn”. Următoarele consoane au fost înmuiate înainte de [e]: p, ph, b, t, d, m, n, f, v, l, r. O trăsătură a dialectului chișinău, care îl deosebește de o tranziție similară în dialectul kalderarilor ruși (cu excepția unui dialect), este atenuarea sunetului [r], cf. kish. kǝr'él at keld. kǝrǝ́ l „face”.

„Hicup”

Esența acestui fenomen constă în indistinguirea fonemelor /e/ și /i/ în poziția pre-accentuată, de exemplu, *ande > and'i ~ and'e 'in', *merel > m'er' él ~ m'ir'él 'moare' etc.

Asimilarea consoanelor (b > v)

O astfel de dezvoltare despre k'ı́ k'i este remarcată în două lexeme varvaló „bogat” și valvál „vânt”; cf. ruso-ţigan barvaló și respectiv balval.

Tranziție *dj > g' și *tj > k'

O astfel de tranziție se observă întotdeauna în cazurile în care palatalitatea consoanei provine dintr-o combinație cu j; cf. g'és 'zi' < *djes < *diwes cu d'él 'zeu' < *del < *dewel, rak'ar'él 'doarme' cu r'át 'noapte', pak'ál 'crede' etc. La înmuierea t înainte de i, o astfel de tranziție este și ea fixă, deși există o oarecare variabilitate: *kiti > kı́ ki 'cât', *khatinde > khak'ı́ nd'e 'nicăieri', *tiró > k'iró ~ t'iró „al tău”; pat'ı́ v ~ pak'ı́ v „respect”. Când se înmoaie d înainte de i, o astfel de tranziție, de regulă, nu are loc: doar d'iló 'prost'. De asemenea, trecerea nu se observă dacă există o fricativă înaintea consoanei moale: p'irost'ı́ 'trepied', p'ext'ı́ 'jeleu', sost'а́ 'pantaloni'.

Tranziție *v' > j

Sunetul v combinat cu j se pierde întotdeauna, cf. phúv „pământ” și phujá „pământ” (din *phuvjá). De regulă, v devine j înainte de e și i, de exemplu, savó „ce” și sajı́ „ce”, prašáv „coast” și prašajé „coast”. În acelaşi timp, se observă variabilitatea v ~ j în unele poziţii, cf. av'ér ~ ajér 'altul', de asemenea forme verbale. Există câteva excepții, doar iv'énd 'iarnă', v'ink'ar'él 'iarnă'.

Exemple

Exemple de vorbire în direct.

• Murry shchi a fost dat de yagatar. (Fiica mea se teme de foc.)
• Lesko dad wise man le ґrastes. (Tatăl său a ucis calul.)
• Me dem forest saorre murre loe. (I-am dat toți banii mei.)
• Ov ni kamel te zhyal ando foro. (Nu vrea să meargă în oraș.)
• Me pyav but thud te kam avav zuralo. (Beam mult lapte pentru a deveni mai puternic.)
• Arakyar care sanas s-au îngrămădit. (Ieri ai fost bolnav.)

Vezi și

• limba ţigănească
• Grup dialectal vlah al limbii romani
• Chișinău (țigani)

Note

1. ↑ K. A. Kozhanov. Țigani din Chișinău la Moscova și regiunea Moscovei  (rusă)  // Ed. V. V. Baranova, Yu. B. Koryakov, Yu. V. Mazurova Acta Linguistica Petropolitana. Proceedings of the Institute of Linguistic Research: jurnal. - Sankt Petersburg. : Varia, OR RAN, 2018. - T. XIV . — Vol. 3. - S. 164 . — ISSN 2306-5737 . - doi : 10.30842/alp2306573714309 . Arhivat din original pe 30 octombrie 2021.
2. ↑ K. A Kozhanov. Limba țigănească în Rusia / K. A. Kozhanov, S. A. Oskolskaya, A. Yu Rusakov. - Sankt Petersburg. : Nestor-Istorie, 2013. - S. 17. - 606 p. — ISBN 5446901541 . — ISBN 9785446901548 . Arhivat pe 30 octombrie 2021 la Wayback Machine
3. ↑ Mihail Oslon. Reflectarea *r-ului slavei de sud în împrumuturile din româna veche în romani  // Journal of Language Relationship. — 2018. Arhivat 30 octombrie 2021.

Link -uri

• Comparația dialectelor romani pe teritoriul Ucrainei Arhivat 4 martie 2016 la Wayback Machine