Climauti (Romania)

Sat
Climauti
rom. Climauți
47°57′57″ N. SH. 25°55′38″ E e.
Țară
judetul Suceava
Istorie și geografie
Înălțimea centrului 415 ± 1 m
Fus orar EET ( UTC+2 , vara UTC+3 )
Populația
Populația 395 de persoane ( 2011 )
Naționalități ruso-lipoveni [1]
români
ucraineni
Confesiuni predominant ROCC(R) [1]
ID-uri digitale
Cod poștal 727393

Klimauti ( rom. Climăuți , germană  Klimoutz , rusă Klimautsy ) este un sat în județul Suceava din România . Face parte din municipiul Mushenica .

Caracteristici fizice și geografice generale

Poziție geografică

Râul Klimauti curge prin sat . Pe drum, distanța până la centrul administrativ al județului - orașul Suceava  - este de 54 km, până la capitala României, orașul București  - 490 km. [2] .

Istorie

Satul Klimauti a fost mentionat pentru prima data in anul 1780 printr-un act de donatie semnat de Ioasaf, egumenul manastirii Putna , conform caruia Vechilor Credinciosi rusi li se permitea sa se aseze pe terenurile apartinand manastirii. În 1784, satul Belaya Krinitsa [3] a fost format la nord .

Atracții

În sat există mai multe biserici:

În octombrie 2014, în cadrul sărbătoririi a 700 de ani de la nașterea Sfântului Serghie de Radonezh, la intrarea în sat a fost ridicat un monument cu cruce de doisprezece metri [4] .

Populație

Conform recensământului din 2002 , în sat locuiau 515 persoane.

Compoziția națională a satului [5]
Naţionalitate Numărul de persoane La sută
rușii lipoveni 468 99,4%
români 34 6,6%
ucrainenii 13 2,5%
Limba maternă [6]
Naţionalitate Numărul de persoane La sută
Rusă 468 99,4%
Română 34 6,6%
ucrainean 13 2,5%

Note

  1. 1 2 Moldovan, 2007 .
  2. distanțele sunt date conform datelor din serviciul de căutare și informații cartografice Yandex.Maps
  3. Dumitrescu, 2008 .
  4. Moldovan, 2014 .
  5. Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor  (Rom.)  (link inaccessible) . Preluat la 8 decembrie 2011. Arhivat din original la 19 ianuarie 2012.
  6. Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor  (Rom.)  (link inaccessible) . Preluat la 8 decembrie 2011. Arhivat din original la 19 ianuarie 2012.

Literatură

Link -uri