Mănăstire | |
Putna | |
---|---|
rom. Mănăstirea Putna | |
47°51′57″ N. SH. 25°35′47″ E e. | |
Țară | |
Locație | Suceava [1] |
mărturisire | Biserica Ortodoxă Română |
Stilul arhitectural | Arhitectura gotica |
Data fondarii | 1466 |
Site-ul web | putna.ro ( Rom.) |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Putna ( Rom. Putna ) este o mănăstire masculină a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuței a Bisericii Ortodoxe Române , situată pe râul Putna . A fost fondată de domnitorul Ștefan cel Mare în 1466 și sfințită la 3 septembrie 1469 de către Feoktist I (Mitropolitul Sucevei) .
Actuala biserică a fost reconstruită semnificativ de Vasile Lupu în anii 1653-1662. Mănăstirea deține manuscrise vechi, obiecte bisericești de valoare, inscripții și alte monumente ale culturii românești. Domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi câţiva membri ai familiei sale sunt înmormântaţi în mănăstire .
Mănăstirile ortodoxe ale mitropoliilor Ugrovlahiei și Moldovei cu liturghie slavonă bisericească | ||
---|---|---|
Tsargrad Tarnov → Scoala de carte Tarnovo → Slavona bisericeasca ( limba de cult ) → Mitropolia Ugrovlahiei → Mitropolia Moldovei | ||
secolul al XIV-lea | ||
secolul 15 | ||
al 16-lea secol |
| |
secolul al 17-lea |
| |
Explicaţie | De la Unirea Florenței până la începutul secolului al XVI-lea, aceste două mitropolii au fost eparhii ale Arhiepiscopiei Ohridului . Din 1683, din Transilvania a început pătrunderea și influența latină în metropole . Din 1761, Maria Tereza a început prin mijloace militare să stabilească unitatea și soliditatea ecleziastică, având ca rezultat apariția școlii transilvănene de unificare bisericească în apropierea Bisericii Greco-Catolice Române . |
Dicționare și enciclopedii |
| |||
---|---|---|---|---|
|