Kostrov, Vladimir Andreevici

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 10 decembrie 2018; verificările necesită 37 de modificări .
Vladimir Kostrov
Data nașterii 21 septembrie 1935( 21.09.1935 )
Locul nașterii v. Vlasiha, Teritoriul de Nord , RSFS rusă , URSS
Data mortii 26 octombrie 2022 (în vârstă de 87 de ani)( 26.10.2022 )
Cetățenie  URSS Rusia
 
Ocupaţie poet , traducător , dramaturg
Ani de creativitate 1950-2022
Gen poem , poem
Limba lucrărilor Rusă
Premii
Premiul de stat RSFSR numit după Gorki.png Premiul Guvernului Federației Ruse în domeniul culturii - 2006
Premii
Ordinul de Onoare - 2007 Ordinul Steagul Roșu al Muncii Medalia Pușkin - 1999
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Vladimir Andreevici Kostrov ( 21 septembrie 1935 , satul Vlasiha - 26 octombrie 2022 [1] ) - poet, traducător, dramaturg sovietic și rus. Laureat al Premiului de Stat al RSFSR numit după M. Gorki (1987).

Biografie

Născut la 21 septembrie 1935 în satul Vlasikha (acum districtul Oktyabrsky din regiunea Kostroma ). După absolvirea școlii, a intrat la Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Moscova, numită după M. V. Lomonosov . La universitate, a fost angajat într-o asociație literară, al cărei șef era poetul de primă linie Nikolai Starshinov , care a devenit un prieten apropiat al lui Kostrov.

După ce a absolvit Universitatea de Stat din Moscova în 1958-1960, a lucrat ca inginer în departamentul tehnologului șef la Uzina Optică și Mecanică Zagorsk [2] , deținând mai multe invenții.

În 1967 a absolvit Cursurile Superioare Literare (1967).

În anii 60 a fost șeful departamentului în revista „ Tehnologie – Tineret ”, a lucrat în revista „ Schimbare ”. Din 1980 până în 1986 a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din Moscova, din 1986 până în 1992 a fost redactor-șef adjunct ( S. Zalygin ) al revistei Novy Mir .

Membru al SP al URSS din 1961 . Profesor la Institutul Literar numit după A. M. Gorki .

Calea creației

Am scris prima mea poezie în clasa a patra. Prima publicație a fost în februarie 1957 în revista Yunost.

Prima colecție de poezii - „Spitalul” (o colecție colectivă cu participarea lui Dmitri Saharov , Oleg Dmitriev , Vladimir Pavlinov ).

Cântece ale multor compozitori celebri au fost scrise pe versurile lui Vladimir Kostrov, inclusiv Vano Muradeli , Alexandra Pakhmutova , Zigmar Liepinsh , Laura Quint , Sergey Zubkovsky . Printre interpreții cântecelor se numără Serghei Zakharov , Iosif Kobzon , Valentina Tolkunova , Anatoly Papanov , Yuri Alyabyev, Nikolai Romanov, Corul de cazaci din Kuban , sub conducerea lui V. G. Zakharchenko .

Autor al libretului operei „ Giordano ” de L. Quint , care a trecut prin 29 de producții la Moscova și Leningrad, interpretate de Valery Leontiev și Larisa Dolina .

Redactor și redactor executiv al antologiei „Poezia Rusă. XX” (Olma-Press, 1999, 2001).

Tradus din limbile popoarelor URSS.

Președinte al Comitetului Internațional Pușkin, Vicepreședinte al Fundației Internaționale Pușkin „Classics”.

Pe 28 noiembrie 2007, la Casa Centrală a Scriitorilor a avut loc o seară dedicată împlinirii a 50 de ani de la opera poetului .

Critica

Valery Ganichev , profesor, președinte al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Rusia:

Poetul Vladimir Andreevici Kostrov, în opinia mea, este unul dintre cei mai remarcabili poeți ai Rusiei. Adevărat, Mikhalkov a spus că „în Uniunea Scriitorilor, dați comanda“ plătiți pentru primul sau al doilea! „” - nu vor exista numere secunde. Într-adevăr, nu avem al doilea numere, dar Vladimir Andreevici este primul dintre primele [3] .

Potrivit editorului Vladimir Kuzin și a unuia dintre cei mai renumiți cercetători ai lucrării lui Tyutchev Vera Anoshkina , când a pregătit o ediție aniversară exclusivă a lucrărilor lui Tyutchev , traducerea lui Vladimir Kostrov a lucrărilor lui Fiodor Ivanovici din franceză a fost cea mai de succes. Vera Anoshkina, cu propriile ei cuvinte:

La pregătirea ediției în două volume pentru publicare, s-a observat că unele dintre traducerile vechi ale poemelor lui Tyutchev nu reflectă pe deplin ceea ce autorul a dorit să transmită cititorilor. La început nu am vrut să caut un alt traducător, pentru că „oamenii s-au obișnuit deja cu aceste traduceri”. Totuși, după ce am citit versiunile lui Kostrov, mi-am dat seama imediat că este minunat, iar traducerile lui vor fi incluse în colecție [4] .

Laura Quint , compozitor:

Vladimir Andreevici Kostrov a scris cuvinte uimitoare: „Lumea s-a trezit ca un copil. Soarele stropește pe țărmuri. Un mânz plin de frumusețe se grăbește pe pajiștile verzi... Bună, lume! Buna ziua; prietene! Bună, cerc generos de cântece ... ”, și eu - muzică. Și, deși cântecul final pentru Jocurile Bunăvoinței fusese deja comandat pentru Tukhmanov și Tanich, incredibilul s-a întâmplat - la închidere a sunat „Bună, lume!” Și lucrarea lui Tukhmanov și Tanich „Toți oamenii sunt frați, toți oamenii sunt surori” a deschis ceremonia solemnă [5] .

Vadim Dementiev , critic:

... Nu a fost niciodată la modă și gălăgios, nu a urmărit niciodată semne superficiale de modernitate, nu a avut nevoie de reclamă. Vladimir Kostrov, care a început să publice în anii șaizeci, treptat, pas cu pas, și-a afirmat viziunea asupra lumii, a lucrat încet, gânditor și temeinic. Și - a câștigat... Sau mai bine zis, și-a convins timpul, care i-a venit la maturitate târzie, de necesitatea unei astfel de expresii de sine tradițional clasice [6] .

Ghenady Krasnikov , poet:

Strălucirea intelectuală, echipamentul cultural aforistic al versului, poetica inegală ritmic, combinate cu o notă plină de compasiune, jale de lamentare populară, creează o puternică impresie artistică și semantică [7] .

Premii și premii

Filmografie

An Nume Notă
2004 Cu ecou de rămas bun melodii pentru film
2006 Cu Juncker melodii pentru film („Plânge, dragă, plânge”, „Promit să iubesc și să iert”).

Bibliografie

  1. 1961 - Cămin
  2. 1963 - „Prima zăpadă” (M.)
  3. 1964 - „Versuri selectate” (M.)
  4. 1967 - "Kostroma - Rusia"
  5. 1968 - „Primăvara și toamna” (M.)
  6. 1972 - „Dimineața în Ostankino” (M.)
  7. 1974 - „Metal și tandrețe”
  8. 1974 - „Te iubesc” (M.)
  9. 1977 - Zorii Moscovei
  1. 1978 - „Soarele în curte” (M.)
  2. 1980 - „Dacă iubești”
  3. 1982 - „Favorite” (M.)
  1. 1984 - „Deschis pentru ochi...”
  2. 1985 - „Daily Light” (M.)
  3. 1984 - „Bucurie neașteptată” (M.)
  4. 1988 - „Stratostat”
  5. 1987 - „Trandafirul vânturilor”
  6. 1989 - „Poezii și poezii” (M.)
  7. 1989 - „Deschis pentru ochi...”
  8. 2001 - „Cântec, femeie și râu”
  9. 2006 - „Dacă iubești”. Poezii, poezii, traduceri
  10. 2003 - Marele spărgător de nuci rus al Baletului Moscovei de Vladimir Kostrov, ETA Hoffmann, Mark Herman, Valentin Fedorov (Ilustrator), Baletul Moscovei, Mary Talmi, Peter Ilich Ceaikovski (engleză)

Funcționează pe Internet

Note

  1. ↑ http://pisateli-rossii.ru/pamyat/ushyol-iz-zhizni-vladimir-kostrov/
  2. ↑ Editura Sapronov „Autori” Kostrov Vladimir Andreevici (link inaccesibil) . Data accesului: 7 octombrie 2012. Arhivat din original la 21 iunie 2009. 
  3. ↑ Festivalul literar ucrainean-rus - primul pas către bună vecinătate și întărirea prieteniei dintre cele două popoare . Consultat la 29 noiembrie 2007. Arhivat din original la 10 aprilie 2017.
  4. ↑ Poezia lui Tyutchev are propria ei scară de timp. La aniversarea a 200 de ani a poetului  (link inaccesibil)
  5. ↑ Laura Quint: „Soțul meu a vrut să mă sugrume, dar s-a retras.” Revista „Roata istoriei”.  (link indisponibil)
  6. ↑ Recenzie de carte de V. Kostrov Song, woman, river (link inaccesibil) . Consultat la 29 noiembrie 2007. Arhivat din original pe 10 octombrie 2007. 
  7. ↑ G. Krasnikov „Nu depinde de noi să rotim această lume...” în // Kostrov V. A. Dacă iubești. M .: „Clasici”, 2006 p.8 . Consultat la 10 aprilie 2017. Arhivat din original pe 7 martie 2016.
  8. ↑ Decretul președintelui Federației Ruse din 4 iunie 1999 nr. 700 „Cu privire la acordarea medaliei Pușkin” . Preluat la 25 martie 2020. Arhivat din original la 1 aprilie 2019.
  9. ↑ Despre anunțul de recunoștință al ministrului culturii al Federației Ruse
  10. ↑ Despre anunțul de recunoștință al ministrului culturii și comunicațiilor de masă al Federației Ruse
  11. ↑ Despre anunțul de recunoștință al ministrului culturii și comunicațiilor de masă al Federației Ruse
  12. ↑ Ordinul președintelui Federației Ruse din 14 decembrie 2006 nr. 1732-r
  13. ↑ Decretul președintelui Federației Ruse din 13 martie 2007 nr. 334 „Cu privire la acordarea premiilor de stat ale Federației Ruse” . Preluat la 19 septembrie 2018. Arhivat din original la 19 septembrie 2018.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata