| Kpelle | |
|---|---|
| nume de sine | Kpɛlɛwoo |
| Țări |
Guineea Liberia |
| Numărul total de difuzoare | peste 1,2 milioane |
| Clasificare | |
| Categorie | limbi africane |
| Familia Mande ramura de vest Ramura de sud-vest | |
| Scris | latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | kpe |
| ISO 639-3 |
gkp (Kpelle Guinea) xpe (Kpelle Liberia) |
| Etnolog | kpe |
| ABS ASCL | 9248 |
| IETF | kpe |
| Glottolog | kpel1252 |
Kpelle ( autonumit Kpɛlɛwoo , francez Guerzé ) este limba poporului Kpelle . Distribuit în Liberia și Guineea (provincia Nzerekore ).
Se referă la ramura vestică a limbilor Mande . Peste 1,2 milioane de oameni vorbesc limba Kpelle, dintre care aproximativ 760 de mii în Liberia [1] și aproximativ 460 de mii în Guineea [2] .
Limba Kpelle este vorbită în Liberia și Guineea . În Maninka, o limbă de comerț vorbită în regiune, Kpelle se numește gbɛ̀rɛ̀sɛ́. Kpelle este a patra cea mai vorbită limbă din Guineea și cea mai mare limbă din Liberia. În ambele țări, există oral și este folosit în sfera domestică. Nu există predare școlară pe kpelle. Limbile oficiale folosite în sfera oficială sunt franceza în Guineea și engleza în Liberia.
În Guineea din anii 60. În secolul al XX-lea, limba a fost standardizată la nivel de stat. Cea mai recentă versiune a alfabetului, comună tuturor limbilor vorbite în Guineea, a apărut în 1989. Varietățile standard de Kpelle din Guineea și Liberia sunt dialectele în care Biblia a fost tradusă de misionarii creștini, dialectul central și, respectiv, dialectul Nyavokole .
Există grupuri guineene și liberiene de dialecte Kpelle, deși nu există granițe clare între ele.
Kpelle-ul guineean este împărțit în patru dialecte: central (dialectul orașului Nzerekore ), nordul - gbali (dialectul kpelle care trăiește în savană), estul - kono și sudul - hege , aproape de dialectele de graniță ale kpelle liberian. În cadrul dialectului central se pot distinge dialectele Khonkwele și Tongonaala.
Kpelle liberian este împărțit în dialecte Nyavokole , Fuama și Boopulu .
Pentru a scrie limba Kpelle la mijlocul anilor 1930, liderul local a dezvoltat o silabară originală , care, totuși, nu a fost folosită pe scară largă și a căzut rapid în desuetudine. Până în anii 1940, a fost folosit în societățile secrete, iar acum doar câțiva reprezentanți ai generației mai în vârstă îl dețin într-o măsură sau alta, în timp ce printre cei tineri nu este comun și aproape necunoscut. La crearea alfabetului la nivel de stat și pentru traducerea Bibliei, misionarii au folosit o literă bazată pe alfabetul latin. Cu toate acestea, în viața de zi cu zi ei nu scriu pe kpelle.
| Alfabetul Kpelle (Liberia) [3] | |||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A | B | Ɓ | D | E | Ɛ | F | G | GB | Ɣ | eu | K | Kp | L | M | N | Ŋ | O | Ɔ | P | R | S | T | U | V | W | Y | Z |
| A | b | ɓ | d | e | ɛ | f | g | gb | ɣ | i | k | Kp | l | m | n | ŋ | o | ɔ | p | r | s | t | u | v | w | y | z |
Vocalele lungi se transmit prin dublarea literelor. Vocalele nazale sunt indicate printr-o tildă deasupra literei (ã, ẽ, ɛ̃, ĩ, õ, ɔ̃, ũ). Un ton înalt este indicat de un acut (´), un ton scăzut de un grav (`), unul descendent de un circumflex (ˆ).
| Alfabetul Kpelle (Guinea) [4] | ||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A | B | Ɓ | D | E | Ɛ | Ə | F | G | Ɠ | GB | gw | H | hw | eu | J | K | Kp | kw | L | M | N | Nw | Ɲ | Ŋ | O | Ɔ | P | R | S | T | U | V | W | Z |
| A | b | ɓ | d | e | ɛ | ə | f | g | ɠ | gb | gw | h | hw | i | j | k | kp | kw | l | m | n | nw | ɲ | ŋ | o | ɔ | p | r | s | t | u | v | w | z |
Tonurile nu sunt indicate în scrisoare.
| Non-nazal | nazal | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| față | Mediu | Posterior labializat | față | Mediu | Posterior labializat | ||
| Superior | (u) | ɨ | u | ŋ | ḭ | ṵ | |
| Mijloc de sus | ǝ | o | |||||
| mijloc-jos | ɛ | ɔ | ɛ̰ | ɔ̰ | |||
| Inferior | A | A | |||||
Vocalele lungi din punct de vedere fonetic, precum și combinațiile precum [ai][au][aŋ] sunt interpretate ca bifonemic.
| Labial | Dentare | Palatal | Velar | labiovelar | Labializarea. velar | Glotal | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ocluziv | b, p | d, t | g, k | gb, kp | gw, kw | ||
| Imploziv | ɓ | ||||||
| fricative | v | z | ɣ | hw | h | ||
| Sonante nazale | m | n | ɲ | ŋ | ŋw | ||
| Sonante non-nazale | l | y | w |
Silabele au structuri diferite în funcție de poziția lor în picior. În poziţia iniţială sunt posibile structurile V, CV-, în poziţia neiniţială -V, -CV -CVV, -CVVŋ. Piciorul are un nivel crescut de coerență internă și poate consta din una sau mai multe silabe. În cele mai multe cazuri, piciorul corespunde unui morfem și, ca urmare a tendinței spre analiticism, unui lexem. Într-un picior disilabic, prima silabă poate fi doar CV-, a doua -V, -CV, -CVV, -CVŋ, -CVVŋ.
| Numărul de silabe | structura piciorului | Exemple |
| Picioare monosilabice | V | à 's', é 'pronume polifuncţional 2 lit. unitati h.' |
| CV | tǎ „unul”, și „cumpără” | |
| picioare disilabice | CVV | wáá 'mii', kwɛ́â 'a fi lung' |
| CVŋ | lóŋ́ „copil”, mɛ̀ŋ̌ „a auzi” | |
| CVVŋ | tééŋ̀ „a traversa”, hwíéŋ́ „a abate” | |
| CVCV | ɓòlǔ „capră”, yàlǎ „leu” | |
| CVCVV | ɓɛ́láá 'berbec', yɔ́láà 'soacra, soacra' | |
| CVCVŋ | mànáŋ́ „manioc”, lónóŋ́ „număr” | |
| CVCVVŋ | gbɔ̀lɔ̀ɔ̀ŋ̀ „câmp”, yílééŋ́ „boa constrictor” |
Nu există accent fonologic în kpelle. Există două tonuri de nivel : B - înalt și H - scăzut. Baza tonului segmentar este silaba. Tonurile în kpelle formează secvențe fixe (melodii). Baza segmentului de secvențe tonale este piciorul. Morfemele cu una și două silabe sunt împărțite în șase clase tonale lexicale, dintre care a șasea este cea mai puțin frecventă și uneori este ignorată în descrieri: /В/, /Н(В)/, /ВН/, /НВН/, / Н/, /НВ/. Pe lângă melodiile lexicale, există melodii gramaticale.
Melodiile lexicale și melodiile gramaticale care joacă rolul melodiilor lexicale într-un context specific pot fi supuse unor modificări de poziție neautomate și automate.
Kpelle în ansamblu este un limbaj izolator , dar are și elemente de inflexiune . Inflexiunea este reprezentată clar în sistemul indicatorilor pronominal-predicativi, care pot combina semnificațiile aspectului și timpului, modalității, polarității și sunt, de asemenea, ținta acordului în persoană și număr. Semnificațiile gramaticale în kpelle sunt exprimate analitic cu elemente de sintetism .
Aici àǎ este un indicator pronominal-predicativ care exprimă persoana și numărul subiectului și eficacitatea verbului:
| (Zààwòlò) | aǎ | ɓá | mɛ̀ɛ̌ |
| Zaavolo | 3SG.RES | orez | există |
| '(Zaavolo)/a mâncat orez' | |||
| Pulǔ | kaka | maa |
| foame | a fi | 1Sg.on |
| 'Vreau să mănânc' | ||
Aici máà este o formațiune indivizibilă care a apărut ca urmare a contopirii postpoziției ɓà „pe” cu pronumele. Funcția ɓà în acest context este codificarea unui participant non-agent și non-pacient într-o situație (în acest caz, un experimentator).
Un exemplu de construcție analitică - prezentul real este exprimat folosind verbul auxiliar káá „a fi” (și indicatorul infinitiv al verbului semantic):
| Pepee | kaka | bine | tòǒ-ì |
| Pepe | a fi | cântec | drop-INF |
| „Pepe cântă cântece” | |||
După cum puteți vedea, forma cuvântului este cel mai adesea reprezentată de o singură rădăcină, dar sunt posibile și combinații ale rădăcinii și afixului.
Exemple de formare a cuvintelor sufixe în kpelle:
-lòŋ̀ „copil” — tàǎ „sat” → tàǎ-lòŋ̀ „sat mic, cătun”
-mùŋ̀ „făcător”: mɔ̀bílî „mașină”, hìě „a merge, a conduce” → mɔ̀bílî-hìě-mùŋ̀ „șofer”
În construcțiile posesive din kpelle, marcarea este fie vârf (în acest caz, țintele acordului în persoană și număr sunt mai des indicatorii de serviciu pronominali), fie absent. Există trei tipuri principale de construcții posesive în kpelle.
| (Hehee) | ŋɔ̀ | ɓɛ́láá |
| Hehe | 3SG.POSS | oaie |
| „Oaia Hehe” („oaia lui”) | ||
| Ɲémi | gwelí-ì | kili | kaka | ɲá |
| 1SG\mână. LOC | def\yard-loc | inteligenta | a fi | 1SG\in |
| „Îmi amintesc de curtea mea” | ||||
Într-o construcție posesivă cu termen de rudenie în rol de posedat, posedatului i se atașează un indice pronominal, care concordă personal și număr cu proprietarul și îndeplinește o funcție anaforică în absența posesorului IG.
| (Hehee) | ǹáŋ̀ |
| Hehe | 3SG\tată |
| „tatăl Hehe” („tatăl său”) | |
O construcție posesivă cu părți ale corpului și substantivul lóŋ́ „fiul/fiica cuiva” în poziția de posedat se formează prin juxtapunere dacă posesorul este referențial. În anaforă, posesorul NP este înlocuit cu un indice pronominal:
| Hehe | kɔɣɔ́ |
| Hehe | picior |
| "picior hehe" | |
| gɔ̀ɣɔ́ |
| 3SG\leg |
| 'piciorul lui' |
Cu un posesor nereferenţial, posedatul primeşte melodia gramaticală /H/. Un context anaforic nu este posibil aici.
| ɓɛ́láá | kɔɣɔ́ |
| Berbec | picior\L |
| 'pulpă de miel' | |
Nu există nicio marcare în predicție în kpelle, vezi exemple:
| Ɲìlê | aǎ | Detalii | ɲíɲ́ |
| DEF\câine | 3SG.RES | DEF\cat | mușcă |
| „Câinele a mușcat pisica” | |||
| É | tɛ̀â | Acest | Pepee | ɓà |
| 2SG.B | adevăr | vorbesc\L | Pepe | pe |
| „I-ai spus adevărul lui Pepe” | ||||
Dar, după cum se vede, indicatorul predictiv este de acord în persoană și în număr cu subiectul.
Kpelle în cercetare este numit limbajul sistemului nominativ-acuzativ. Totuși, alături de construcția tranzitivă/intranzitivă cu subiect nominativ, care are o semantică dinamică în general, are o construcție intranzitivă rezultativ-stativă cu un singur argument în cazul indirect.
Construcție nominativ-acuzativ cu verb non-acuzativ:
| Aǎ | yɛ́lɛ́ |
| 3SG.RES | a rade |
| 'El a râs' | |
Construcție nominativ-acuzativ cu verb neergativ:
| Aǎ | Engleză |
| 3SG.RES | fii nebun |
| „A înnebunit” | |
Construcție cu argument nenominativ și verb neergativ:
| Ɲɛ̀lɛ́-ɛ-ì | haakelee | kɛnɛ́ |
| 3SG\rade-GER-RESTAT | astăzi | foarte |
| „A râs mult astăzi” | ||
O construcție cu un argument non-nominativ și un verb non-acuzativ:
| Mòɣǒ-a-ì |
| 3SG\be.nebun-GER-RESTAT |
| 'E nebun' |
Construcție cu verb tranzitiv:
| (Zààwòlò) | aǎ | ɓá | mɛ̀ɛ̌ |
| Zaavolo | 3SG.RES | orez | există |
| '(Zaavolo)/a mâncat orez' | |||
Astfel, atât subiectul agentiv cât și pacientul în unele construcții sunt într-un anumit sens marcat, întrucât este subiectul care poate fi în concordanță cu indicatorul pronominal-predicativ.
Ordinea de bază a cuvintelor într-o propoziție simplă este: S - AUX - O - V - X, unde AUX este un indicator pronominal-predicativ, iar X este orice alte sintagme nominale. Ordinea rigidă a cuvintelor este o trăsătură caracteristică a limbilor Mande. Între indicatorul predicativ și verb poate exista exact o frază nominală.
| Pepee | aǎ | gwím | tɛ̀ɣɛ̌ | bɔ́ |
| Pepe | 3SG.RES | banană | da | \la |
| „Pepe mi-a dat o banană” | ||||
În absența unui obiect direct, propoziția este interpretată ca intranzitivă:
| ŋlaǎ | Pepee | paǎ |
| 1SG.RES | Pepe | ucide |
| "L-am ucis pe Pepe" | ||
| Pepee | aǎ | paǎ |
| Pepe | 3SG.RES | ucide |
| "Pepe a fost ucis" | ||
| Limbi Mande | |||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| pramande † ( protolimba ) | |||||||||||||||||||
| estic |
| ||||||||||||||||||
| occidental |
| ||||||||||||||||||